Ca rezultat al colaborării Institutului Diplomatic Român cu Agenția Arhivelor Federale ale Rusiei și Arhivele Militare de Stat ale Rusiei a fost întocmit și publicat, în anul 2013, la Editura Monitorului Oficial R.A., de către un colectivul de editare alcătuit din domnii Laurențiu Constantiniu, Ilie Schipor, Vitalie Văratic (coordonator, care a elaborat și studiul introductiv), Vladimir Ivanovici Korotaev, Vladimir Nikolaevici Kuzelenkov, volumul PRIZONIERI DE RĂZBOI ROMÂNI ÎN UNIUNEA SOVIETICĂ. DOCUMENTE. 1941-1956, care conține 270 de documente (convenții, regulamente, rapoarte, declarații, note, procese-verbale, statistici etc.) referitoare la situația prizonierilor de război (inclusiv români) aflați pe teritoriul Uniunii Sovietice în perioada menționată.
Printre numeroasele informații inedite cuprinse în acest volum de excepție, menționez pe cele din documentul nr. 270 referitoare la numărul prizonierilor aflați în evidența Direcției pentru problemele prizonierilor de război și ale persoanelor civile internate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al URSS, în perioada 1941 – 1945:
total prizonieri aflați în evidențe – 3 486 206 (455 generali, 96 292 ofițeri, 3 389 459 subofițer și soldați);
eliberați și repatriați – 1 967 686 (349 generali, 88 183 ofițeri, 2 879 154 subofițeri și soldați);
decedați – 518 480 (106 generali, 8 103 ofițeri, 510 271 subofițeri și soldați).
În ceea ce privește pe români, situația a fost următoarea:
total prizonieri aflați în evidențe – 187 367 (6 generali, 5 697 ofițeri, 181 664 subofițeri și trupă);
eliberați și repatriați – 132 755 (6 generali, 4 175 ofițeri, 128 574 subofițeri și trupă);
decedați – 54 602 (1 519 ofițeri, 53 083 subofițeri și trupă).
La 30 aprilie 1956 mai erau deținuți 10 prizonieri de război români, din care 3 ofițeri.
Prin urmare, în prizonierat au decedat 29,14% dintre prizonierii de război români ajunși în lagăre. În afara acestora, așa cum rezultă și din documente, au decedat numeroși alții din momentul capturării până au ajuns în lagăre.
Prin comparație, între 22 iunie 1941 și 23 august 1944, armata română a capturat 91 060 militari sovietici, dintre care 82 057 au fost internați în România. Dintre aceștia, 11 292 au fost eliberați, 3 334 au evadat și 5 221 au decedat (55 ofițeri, 6 subofițeri, 5 159 trupă și o femeie), adică 6,7%. Principalele boli care au provocat moartea au fost T.B.C. ul pulmonar – circa 1 100, bolile pleuro pulmonare – 500, enteritele – 600, casexia – 600, bolile aparatului digestiv – 500, nefritele – 250, tifosul exantematic – 250 etc. Numărul deceselor determinate de accidente de muncă s a ridicat la circa 40, al împușcărilor în timpul evadărilor – 18, al altor cazuri de împușcare – 12 și al sinuciderilor – 1.
Profesor Alesandru Duţu
