Numele lui este o contracţie între cuvintele Timur-e-Lang sau Timur (fier) Şchiopul, pentru că atunci când era tânăr, a fost rănit la picior de o săgeată în timp ce încerca să fure oile vecinului lui.
Dar cine a fost Timur-e-Lang sau Tamerland (1336-1405)? El-însuşi s-a declarat că era un urmaş al lui Gingis Han (1162-1227). Capitala imperiului lui se găsea la Samarkand. Era nemilos, un adevărat tiran şi un cuceritor. În «Memoriile» lui spune că a ucis 100.000 de civili hinduşi, pe care i-a capturat în timpul cuceririi oraşului Delhi, numai pentru că erau infideli.
Un antropolog sovietic, Mihail Gerasimov, cel care a dezvoltat prima tehnică de reconstrucţie facială din craniu, a reuşit să realizeze feţele a peste 200 de personaje istorice, printre care se numără cea a lui Tamerlan şi a lui Ivan cel Groaznic. El a declarat că oasele lui Tamerlan confirmă faptul că era într-adevăr şchiop !
În iunie 1941, Stalin l-a trimis pe Gerasimov cu o echipă la Samarkand, în Uzbekistan, pentru a deschide mormântul lui Tamerlan, precum şi a altor membrii din dinastia lui, ceea ce s-a întâmplat în ziua de 20. El a găsit o inscripţie cu următoarele cuvintele:
«Cel care va deranja mormântul meu va declanşa un invadator mai teribil decât mine.»
Musulmanii din Samarkand i-au avertizat pe sovietici privind acest blestem, dar fără rezultat. Două zile mai târziu, la 22 iunie 1941, deodată şi fără vreun anunţ prealabil, Hitler a atacat Uniunea Sovietică cu 3 milioane de soldaţi, declanşând Planul Barbarossa.
Aproximativ 20 de milioane de sovietici au fost ucişi de către trupele Axei, mai mult decât în oricare altă ţară de pe planetă. La rândul lui, Tamerlan ar fi ucis 17 milioane de musulmani şi non musulmani.
Se spune că atunci când Stalin ar fi auzit de acest blestem al lui Tamerlan, în noiembrie 1942, ar fi ordonat ca osemintele lui să fie depuse din nou în mormântul din Gur-e Amir, cu toate ritualurile islamice. La scurt timp, ca o coincidenţă stranie, sovieticii au reuşit să învingă la Stalingrad, un moment esenţial, de turnură pentru război.
Marian Deaconu
