Dosarele crimei

Camorra în război

0 178
5.00 avg. rating (99% score) - 4 votes

Casalesi: era Bardellino

Pentru a-i înţelege pe cei din Casalesi, trebuie spus că locuiesc în bastioanele din imperiul lor (comunele Casal di Principe, Casapessenna şi San Cipriano d`Averso, în Campania) într-un teritoriu de abia 16 kilometri pătraţi, unde trăiesc 50.000 de persoane din care 12.000 condamnaţi pentru asociere mafiotă şi un număr considerabil de persoane inculpate pentru asociere la asociaţie mafiotă.

Acest clan, asociat într-o federaţie de familii, are o structură de „Camorra oraşelor”, cea din Neapole.

Începând cu anii `80, casalesii au construit relaţii cu principalele grupări criminale internaţionale, vânându-i pe cutolieni (camorriştii fideli bossului Raffaele Cutolo) pe propriile lor terenuri, exportând chiar droguri la Palermo, cu acordul Cosa Nostra.

Camorra în război

Clanul Casalesi este una din grupările camorriste cele mai evoluate, amestecînd tradiţia tăranului şi marile competenţe antreprenoriale.

Şi totuşi, este rar de a găsi informaţii asupra acestei imense puteri criminale care în Casertano (provincia Caserta, Italia), exercită un control total, atât militar (în sensul camorriştilor) cât şi economic. O putere radicală pe un teritoriu puternic agricol, dar care numără totuşi peste 500 de întreprinderi de construcţii şi care reprezintă locul din Europa unde se găsesc cele mai multe maşini de lux.

La Casale, violenţa mută care oprimă gesturile cele mai simple ale vieţii cotidiene se resimte adânc. De exemplu, se pot vedea anumite vitrine blindate ale comercianţilor cu urme de gloanţe, un simbol care arată că camorriştii au reuşit să-şi impună dominaţia lor feroce.

La periferia din Casale, se află munţi de deşeuri în putrefacţie. Intrarea în oraş este supravegheată de patrule de tineri pe scutere, iar panourile rutiere sunt pline de urme de gloanţe.

Unele străzi din oraş nu sunt niciodată asfaltate, altele sunt perfect, în special cele unde se găsesc vilele buncăr ale adepţilor clanului, în scopul de a evita ca Mercedesurile lor să nu se strice sau să calce peste vreo bombă artizanală.

În oraş nu există bibliotecă, parcuri, locuri de întâlnire, ci doar imobile din ciment gri, construite fără aprobări. Toţi comercianţii plătesc pizzo organizaţiei, iar dacă nu o fac, clanul intervine direct.

Istoria clanului Casalesi

Începe cu Antonio Bardellino, fiu de muncitor şi mecanic auto. Seara, după muncă, îl întâlneşte pe Mario Iovine. Cei doi tineri spun că vor să-şi schimbe vieţile. Atunci, la începutul anilor `70, creează o bandă. Fac contrabandă cu ţigări, cu benzină şi-i extorcheză pe câţiva comercianţi din satele vecine.

Apoi intră în puşcărie, unde prietenia lor se sudează. Cei doi vor să devină stăpânii provinciei, să creeze o nouă putere criminală la Casetano. Dar pentru asta, au nevoie de a înlătura concurenţa vechii camorra rurală, şi mai ales pe cei din clanul Cutoliani, reprezentaţi în zonă de familia Simeone. Mai întâi îi elimină pe micuţii guappi din zonă: Dante Pagano şi Giuseppe Pedana. Apoi se iau de Simeone. Ucid opt dintre ei, ceea ce marchază sfârşitul unei epoci şi începutul unei noi ere criminale.

În a doua jumătate a anilor `70, Bardellino a devenit şeful unui cartel de mai mulţi camorrişti care operează cu un fel de autonomie. Bardellino a reuşit să creeze legături strânse cu politicienii. Este prudent şi a învăţat să se asocieze cu Cosa Nostra siciliană (Stefano Bontade, Gaetano Badalamenti şi Tommaso Buscetta), importanţa tăcerii şi a discreţiei.

Adevăratul interes al lui Bardellino era traficul de droguri. A deschis întreprinderi în Brazilia şi una la Santo Domingo. A stabilit contacte solide cu traficanţii columbieni din Cartelul de la Medelin, după ce le-a obţinut încrederea şi a oferit un preţ bun pentru cocaină, pe care o va aduce în mari cantităţi la Casertano, de unde vor pleca apoi în nordul Italiei şi în restul Europei pentru a fi consumate.

Apoi s-a instalat la Santo Domingo, unde a început să aprecieze viaţa de pe insulă şi să investească banii pe care i-a câştigat din narcotice pe bijuterii, vile, vase, baruri, hoteluri, restaurante, cazinouri. Acolo, a fondat a doua familie: va avea trei copii cu amanta lui.

La sfârşitul anilor `70, stabileşte raporturi cu puternicele clanuri camorriste Carucine, Alfieri şi Nuvoletta, din Marano (Campania). Don Lorenzo Nuvoletta era referentul direct al Cosa Nostra în Campania.

Împreună, cei trei naşi vor să înfrunte Nuova Camorra Organizzata (NCO) a lui Raffaele Cutolo, care comandă aproximativ 5.000 de afiliaţi şi se consideră unicul boss din Campania.

La 8 decembrie 1978, la Marano, se ţine o adunare care va da naştere la Nuova Famiglia (NF), cartel reunind pe rivalii „cutolienilor”.

La sfârşitul întâlnirii, Antonio Bardellino propune de a merge cu Mario Iovine să pună o bombă la Cutolo la Ottaviano, un sat de pe pantele Vezuviului.

Este începutul unui război între NCO şi NF, care va face 3.000 de morţi, şi din care NF va ieşi victorios.

În iunie 1982, cu voturile clanului Antonio Bardellino face să fie ales fratele său Ernesto, pe atunci contabilul clanului, ca primar la San Cipriano pe lista socialistă. Ernesto a dorit întotdeauna să facă politică. Câţiva ani mai târziu, va încerca să se înscrie în Parlament cu socialiştii, dar secretarul naţional al Partidului Socialist Italian şi preşedintele Republicii, Sandro Pertini, se va opune.

În 1983, Antonio Bardellino este arestat în Spania. Suspectează că unul din aliaţii lui l-a vândut, în special puternicul clanului Nuvoletta, De Marano, pentru a prelua puterea în Casertano. Dar Bardellino corupe un judecător spaniol, iese din puşcărie şi se reîntoarce în Italia pentru a demonstra tuturor că este acolo şi mai ales, că este bossul.

Cu aliatul său Carmine Alfieri, pun la cale un plan pentru a-l elimina pe Nuvoletta: o expediţie în vila clanului, la Marano, în inima imperiului lor. Proiectul iniţial al lui Bardellino era de a elimina clanul în întregime, dar la 10 iunie 1984, în vilă, oamenii lui Bardellino nu-l găsesc decât pe fratele bossului, Ciro Nuvoletta, pe care îl împuşcă.

Acest incident va creşte prestigiul, legenda bossului Bardellino, care a fost capabil de a se răzbuna pe teritoriul duşmanului său.

La 26 august 1984, clanul Bardellino va extermina pe oamenii clanului Gionta, aliaţi cu Nuvoletta, în ceea ce este cunoscut drept masacrul de la Circolo din Pescatori, locul tradiţional al clanului Gionta.

Planul lui Bardellino era simplu şi fără milă. Duminică dimineaţă un autocar turistic închiriat călătoreşte către Torre Annunziata. În spatele lui se află două maşini. În total, sunt prezenţi 14 ucigaşi. În bagajele lor, mitraliere şi kalaşnikovuri. Când grupul de asasini ajunge la Circolo din Pescatori, observă că există multă lume, dar decid totuşi de a-şi deschide bagajele şi de a trage asupra a tot ce mişcă, apoi pleacă. Pe sol rămân 8 morţi şi 7 răniţi. Duşmanii sunt anihilaţi. Chiar înainte ca echipa de ucigaşi să ajungă acasă, vestea a făcut deja turul Neapolelui şi a împrejurimilor. În Campania există acum o nouă putere criminală.

Sfârşitul conflictului cu Nuvoletta face din Antonio Bardellino bossul absolut în Casetano. Clanul său controlează administraţiile publice, încasează miliarde cu traficul de droguri, deschide societăţi şi numeşte conducătorii care îl servesc cu fidelitate, se implică în marile lucrări de reconstrucţie ca urmare a cutremurului de la Irpina (care a lăsat 2.914 morţi, 10.000 de răniţi şi 300.000 fără adăpost).

Apoi clanul investeşte în Italia Septentrională, în străinătate, în special în Europa de Est, unde cumpără imobile, uzine şi terenuri. Între 1984 şi 1986, Bardellino face drumuri între Italia şi America de Sud. Pe Mario Iovine, numărul doi în clan, îl lasă să conducă afacerile locale, cât şi pe nepoţii săi Paride şi Antonio Salzillo.

Mario Iovine, Vincenzo De Falco, Francesco „Sandokan” Schiavone, Francesco „Cicciotto e Mezzanotte” Bidognetti, Vincenzo Zagaria erau principalii şefi ai organizaţiei Casalse.

În acest timp, prezenţa celor din Salzillo devine deranjantă. Alegerile lor nu sunt în acord cu membrii importanţi ai clanului, ca Vincenzo De Falco, Francesco Bidognetti şi Francesco Schiavone. Bidognetti şi Schiavone, dispunând de putere cammoristă, de arme şi economică, renunţă la Bardellino şi pun în aplicare o strategie machiavelică pentru a-l înlocui. Îl urgentează pe acesta de a reveni în Italia pentru a-l ucide pe Mimi Iovine, fratele lui Mario Iovine, justificând acţiunea declarându-i lui Bardellino că Mimi era suspect de a fi informator.

Bardellino îl asasinează pe Mimi Iovine pe când acesta se ducea la serviciu. Apoi Sandokan Schiavone şi Enzo De Falco l-au împins pe Mario Iovine să-l ucidă pe Bardellino, asigurându-l că fratele lui a fost asasinat la ordinele lui Bardellino fără niciun motiv aparent.

La 26 mai 1988, Iovine zboară până în Brazilia pentru a-l întâlni pe Bardellino, sub pretextul de a-i vorbi despre afaceri. Acolo îi zdrobeşte capul cu un ciocan şi-i îngroapă corpul (nu a fost niciodată găsit) pe o plajă braziliană.

După moartea lui Bardellino, Iovine îi telefonează lui Schiavone, De Falco şi fidelilor lor şi îi avertizează de a trece la a doua parte a planului: uciderea tuturor fidelilor lui Bardellino.

Primul atac îi vizează pe fraţii Salzillo. Antonio reuşeşte să se pună la adăpost, dar fratele lui Paride nu are această şansă şi este capturat de ceilalţi camorrişti foarte rapid, care îl duc într-un apartament, îl leagă de un scaun şi-l strangulează cu o coardă.

Content Protection by DMCA.com

Lasă un comentariu

Urmariți-ne pe Twitter!

Publicitate

Publicitate

Video country music

Enigme

Showbiz

Dosarele crimei

Videoclipurile săptămânii

Conspirație

Credință

Spiritualitate

Mitologie

Legende

Publicitate

Publicitate
Flag Counter

Susține acest site cu o donație!