Istorie

Invaziile sklavenilor în Balcani

0 21
5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote

Primele invazii susceptibile de a fi contibuit la instalarea permanentă a slavilor în anumite provincii balcanice se situează sub domnia împăratului Tiberiu (579-582). Cronicile greceşti şi orientale, deşi nu sunt întotdeauna precise din punct de vedere cronologic, aduc informaţii preţioase privind caracterul şi amploarea exercitate de presiunea slavă în sudul Dunării survenită în momentul în care Illyricum îşi juca destinul.

 

Autor foto Giovanni Dall'Orto. Bustul împăratului Tiberiu, Muzeul Ara Pacis, Roma, sursă Wikipedia.

Autor foto Giovanni Dall’Orto. Bustul împăratului Tiberiu, Muzeul Ara Pacis, Roma, sursă Wikipedia.

 

 

Menandru vorbeşte despre devastările provocate de slavi în Elada precedând asediul cetăţii Sirmium (astăzi Sremska Mitrovica, în provincial Voivodina, în Serbia), din provincia romană Pannonia.

Oraşul a fost fondat de celţi în secolul III î.e.n. şi apoi a fost cucerit de romani în secolul I î.e.n. A fost capitala economică a Pannoniei şi una din cele patru capitale ale Imperiului Roman în timpul Tetrarhiei (sistem de guvernare pus în aplicare de Diocleţian la sfârşitul secolului III pentru a face faţă invaziilor barbare).

Menandru afirmă apoi că în al patrulea an al domniei lui Tiberiu, 100.000 de sklaveni au jefuit Tracia şi alte ţări. Dar informaţia lui este destul de controversată. Pentru unii savaţi, ar fi vorba de al patrulea an al domniei lui Tiberiu August, eveniment care este menţionat de cronica lui Ioan din Efes, unde se spune că teritoriul imperiului a fost parcurs de slavi la trei ani după moartea lui Iustin al II-lea.

Alţii însă, considerând că Meandru vorbeşte expres despre Tiberiu Cesar, spun că trebuie să se numere cei patru ani începând cu 574, când a fost investit cu această demnitate, ceea ce face ca invazia să fi avut loc la sfârşitul anuluiu 577 sau mai probabil a anului 578.

Este probabil ca Ioan din Efes să fi vrut să spună “trei luni” în loc de “trei ani” după moartea lui Iustin al II-lea, scrie L. Hauptmann, astfel încât invaziile slave raportate de cei doi cronicari reprezintă două evenimente disociate, conform lui Lj. Maksimovic.

 

călăreţi sarmaţi

călăreţi sarmaţi

 

În 578 a avut loc o invazie a sklavenilor, urmată de una a avarilor, ceea ce a creat condiţii favorabile atacului decisiv pe care khaganul se pregătea de a-l lansa contra oraşului Sirmium. Pe de altă parte, ofensiva avară în Sirmia şi pericolul persan în Orient, au permis sklavenilor de a pătrunde fără o mare opoziţie pe teritoriul imperiului.

În „Istoria eccleziastică” a lui Ioan din Efes (III6, 25), privind devastările slave la sud de Dunăre, aflăm mai multe precizări: ”Al treilea an după moartea lui Iustinian este cunoscut de asemenea prin invazia naţiunii blestemate a slavilor care a parcurs toată Elada, provincia Tessalia şi toată Tracia “ şi “asta a durat patru ani, “ timp în care slavii “s-au aşezat ca într-o ţară cucerită şi s-au răspândit în ea după voinţa divină. “ El a continuat mai departe :”  Şi azi încă, anul 895, sunt stabiliţi şi instalaţi în provinciile romane, pur şi simplu liber.“

Realitatea invaziilor slave în Elada, survenite în anii 578-584, este probată prin straturile de distrugere şi tezaurele de monezi. Agora din Atena a fost incendiată în 578 sau câţiva ani ami târziu şi populaţia s-a retras în spatele “  “pavăzei valeriane”, după cum afirmă M. Thompson.

Într-o construcţie din Stoa, au fost înregistrate două distrugeri: prima, mărturisind trecerea sklavenilor către anul 580, fiind urmată de stabilirea noilor straturi, unde se observă stricăciuni şi cenuşă dintr-un al doilea incendiu. Această din urmă catastrofă, necunoscută din surse scrise, este datată printr-un tezaur de 86 de monede (una a fost emisă la Heraclius în 633-634). În aceeaşi clădire au avut loc renovări în timpul şederii  lui Constant al II-lea la Atena(662/663 ) ,ceea ce este confirmat  prin descoperirea în acest nivel a cinci monede bătute între 651 şi 658. Degradarea construcţiei a început către sfârşitul secolului VII. S-au descoperit şi monede din timpul lui Philippicus (711-713). Dezastrele pe care le-a suportat  Grecia se pot observa pretutindeni: la Corint, la Porto Chieli, la Argos etc.

Cronologia marii invazii slave până în Peloponez, stabilită pe baza textelor lui Menandru şi Ioan din Efes, este confirmată prin tezaurele de monezi. Invaziile slave din anii 578-584 au lăsat o profună amprentă în sudul balcanic, fără a putea spune însă că ele stau la originea stabilirii permanente a triburilor sklavene în Grecia. Oraşele care au trecut prin furia sclavilor au suportat catastrofe. Unele, au dispărut definitiv!

Dar vestigiile de arhitectură, inventarul funerar al necropolelor şi circulaţia monetară la Atena, Corint şi posibil şi în alte oraşe greceşti, permit de a concluziona că populaţia locală s-a menţinut pe loc de-a lungul întregului secol VII. Singura mărturie privind stabilirea sklavenilor în Grecia, până în prezent, o constituie  urnele cinerare din Olimpia.

Dar ele par să aparţină celor mai vechi tipuri de ceramică slavă. După formele şi ornamentele lor, aceste obiecte sunt apropiate de figurile animaliere descoperite în Ucraina şi Dalmaţia.

Presiunea slavă a ajuns la capăt când khaganul avar a lansat din Sirmium o ofensivă contra Illyricum-ului de nord şi Traciei. Theophylact ne spune că la doi ani după cucerirea Sirmium-ului , avarii s-au îndreptat spre est, au ocupat Singidunum, Viminacium şi Augustae în Illyricum, apoi Anchiados. Oricum Sirmium a căzut cu puţin timp înainte  de moartea lui Tiberiu, la 13 august 582, şi pentru că pacea a durat doi ani, asaltul avar trebuie să fi avut loc în vara anului 584.

Aceasta este confirmat prin faptul că atunci când a fost cucerită Singidunum populaţia era pe câmpuri, lucra la muncile de vară. Începute în toamna lui 585, operaţiile avare descrise de Theophylact s-au putut prelungi abia în 587, pentru a lua sfârşit abia în 587, scrie F. Barisic.

Astfel, khaganul a deschis o breşă largă în defensiva bizantină şi a trasat calea unui nou asalt al sklavenilor valahi şi moldavi, cum a fost apoi asediul Thessalonicului descris în Miracula sancti Demetrii (I 13-15, 116-175).

Noi probe atestă că este vorba de 22 septembrie 586 şi nu de 597. Este primul atac sklaven împotriva Thessalonicului, unul surpriză şi nocturn. Populaţia, deja obişnuită cu asemenea alarme, a sărit pe parapeţi. De asemenea, este prima mărturie că sklavenii s-au stabilit în regiunea Thessalonic.

Content Protection by DMCA.com

Lasă un comentariu

Urmăriţi-ne pe Facebook!

Urmariți-ne pe Twitter!

Publicitate

Publicitate

Video country music

Urmariți-ne pe Pinterest!

Enigme

Showbiz

Dosarele crimei

Videoclipurile săptămânii

Conspirație

Credință

Spiritualitate

Mitologie

Legende

Publicitate

Publicitate
Flag Counter

Susține acest site cu o donație!