Sunt la capătul disperării, în acest moment. Cuplul meu este în stare de faliment! Este dur și nu eram pregătit pentru o asemenea lovitură. Sunt cu o femeie genială, din toate punctele de vedere. Și mi-ar place să rămân cu ea.
După câteva discuții aprinse cu Mădălina, mi-a spus că-i “răpesc aerul” și că avea nevoie de a respira.. fără mine. A fost un nemaipomenit șoc, care m-a aruncat în cea mai mare derivă. Ceea ce mi se părea de conceput, cândva din partea sa, s-a produs.
M-am gândit intens la ceea ce mi-a spus Mădălina fără răutate. A provocat automat în inima mea un cataclism fără precedent. M-a cuprins o panică uriașă. Inima îmi bătea puternic, aveam pulsul mărit.
Sunt emotiv peste măsură și din această cauza, efectele au fost cu adevărat incredibil de serioase (iar iubita mea știa foarte bine felul meu de a fi și cu toate astea, nu m-a menajat deloc).
Am plecat de la ea extrem de bulversat, supărat și negru la față. Lumea s-a întors, uraganul s-a stârnit, calmul meu a fost pulverizat… Sunt foarte gelos și posesiv, este just.
Știu foarte bine că fiecare detaliu are importanță. De doi ani eram împreună, zi de zi… Ne-am îndrăgostit la prima vedere la mare, chiar pe plajă. A fost electrocutarea divină!
Am luat inițiativa și am invitat-o în club, apoi ea m-a luat la hotel și iată povestea. Nimic spectaculos, însă viața mea s-a schimbat radical. Din acel moment, am devenit un cuplu. După ce am revenit în Capitală, m-am mutat în apartamentul ei, închiriat (de unchiul său). Destul de luxos, ceea ce mi-a ridicat suspiciuni.
Mădălina m-a asigurat că unchiul ei este un om de afaceri foarte prosper, care ține enorm la ea (tocmai pentru că nu are copii).
Când i-am cerut însă explicații despre lucrurile bărbătești pe care le-am găsit în apartament, la început a roșit și a găsit o scuză, cum că ar fi fost ale unchiului ei, care le-a lăsat acolo. Nu am crezut-o! Prea mi s-a părut cusută cu ață albă toată însăilarea ei puerilă.
Ce-mi ascundea? Sunt extrem de suspicios din fire și nu m-am mulțumit cu ce mi-a spus ea… Peste tot am descoperit scrisori de dragoste, fotografii cu unchiul său, cadouri etc.
Văzând aceste dovezi ale unei posibile trădări mi-am pierdut încrederea în Mădălina. Este frumoasă și foarte alunecoasă, greu de ghicit, ascunsă, tenebroasă. În dulapul ei, am găsit noi lucruri compromițătoare… Era clar că-mi ascundea ceva.
Enervat, am luat-o la întrebări și părea încurcată, se bâlbâia și nu știa ce răspunsuri să-mi mai dea. De multe ori, mi-a răstălmăcit cuvintele și a izbucnit nervos. Chestionarea mea o irită cu adevărat, era perfect vizibil! Poate că am fost prea insistent și dur însă poate vi se pare plauzibil, pentru un îndrăgostit care presupune că iubita îl înșală.
De obicei, aș fi declanșat un scandal. Am încercat totuși să mă abțin, să nu forțez nota, chiar dacă aveam dreptate. În fond, era prietena și nu soția mea. Nu știam ce soluție mai bună trebuia să adopt. Psihologic, am început să fiu pregătit pentru tot ce-i mai rău cu ea!
Eram contrariat de comportamentul Mădălinei, de lucrurile pe care mi le ascundea, de eforturile pe care le făcea de a menține o anume aparență etc. Ceva nu-mi mirosea a fidelitate!! Prea multe mistere…
Curând, am devenit paranoia, nu se mai putea înțelege cu mine. Mă înfuriam din orice. Uneori, plângeam în baie, cuprins de neliniște și chiar de remușcări. Am greșit? O bănuiam pe nedrept? Sau, în fond, aveam dreptate? Am ajuns umbra Mădălinei, o spun cu jumătate de glas. Nu este ceva cu care m-aș putea mândri.
Iubirea prea multă m-a dus în ipostaze nedemne de un om, recunosc. Parcă eram bolnav de dragoste pentru ea, înnebunit de gelozie și dornic de a fi numai a mea.
Am ținut-o din scurt, am înțeles-o și m-am sfătuit cu mama ei, cu care mă înțelegeam excelent, era ca a doua mamă a mea. Își cunoștea foarte bine fiica și m-a avertizat că îi place independența. Mi-a precizat că este imprevizibilă și că se baza prea mult pe instinctele sale, de cele mai multe ori, că-i plăcea să riște.
M-am prăbușit… Am realizat că prin tot ce-am făcut, m-am comportat exact opusul caracterului său, și că pe undeva, am rănit-o și i-am luat libertatea. Pare de înțeles de ce a reacționat așa cu mine…
În ultimele zile, exercitasem o presiune infernală asupra Mădălinei și asta nu i-a convenit. Am călcat-o pur și simplu în picioare cu gelozia și pretențiile mele.
Dar nu trebuie să uit că treptat, s-a îndepărtat constant de mine și a devenit din ce în ce mai secretoasă, greu de deslușit și pentru un om cu experiență.
Mi-am ieșit complet din minți când într-o seară, pe neașteptate m-am pomenit la ușă cu un bărbat sobru, trecut de 45 de ani, la braț cu o tipă răpitoare, care m-a atras pe loc. M-a luat la întrebări:
– Tu, cine ești?
– Geo…
– Adică?
– Iubitul Mădălinei. Sunteți probabil unchiul ei?
– Nu… Și nu-i treaba ta! Ce cauți în casa mea?
Eram în dilemă. Tocmai atunci, și-a făcut apariția și Mădălina, care nu mai știa pe unde să scoată cămașa. Tipul era într-adevăr proprietarul apartamentului. Iar tipa de la brațul său, fiica lui. Cele două erau colege de facultate și pentru că se plânsese că nu avea unde să locuiască, aceasta s-a oferit să o lase în apartamentul tatălui său.
Între timp, între ei a început o relație amoroasă și în schimbul banilor pe care ar fi trebuit să-i dea drept chirie, Mădălina a acceptat să-i fie amantă. Am fost în stare de șoc când am aflat adevărul, într-o discuție cu scântei. Parcă mi-ar fi tăiat inima în bucăți.
Mărturisesc că Mădălina nu avea niciun regret când mi-a povestit realitatea. Și nicio emoție. Știa că între noi, povestea se va termina, oricum.
Dan
