Portretul lui Bia de Medici este o pictură în ulei pe panou (64 × 48 cm) realizată de faimosul portretist renascentist italian Agnolo Bronzino aproximativ în anul 1542. Pictura este păstrată în Muzeul Uffizi din Florența, în Camera Roșie, din 2012.
Multă vreme a fost expus în Tribuna ofițerilor din Florența, o galerie celebră a colecției Medici înființată în 1580, unde au fost expuse de-a lungul timpului cele mai importante sculpturi antice, medalii și tablouri din Renaștere.
Portretul lui Bia de Medici a fost probabil executat postum, ca o amintire a fetiței care a murit la vârsta de cinci ani, în 1542. Este vorba de primul portret al lui Bronzino dedicat unui copil și cel mai faimos portret din seria de copii concepută de artistul toscan renascentist.
Bronzino și-a imaginat fetița așezată pe un scaun, reamintind schița portretului Lucreziei di Sigismundo Pucci, soția lui Bartolomeo Panciatichi, un umanist florentin și om politic, realizată cu un an mai devreme.
Fundalul albastru închis și tonurile albastre din jurul feței o subliniază extrem de clar, cu o mare sensibilitate. Lumina rece și absența efectelor de contrast puternic accentuează finețea tenului și fac din acesta un portret extrem de idealistic. Privirea fetiței se întoarce cu intensitate către spectator, iar expresia denotă absența emoțiilor.
Bia de Medici poartă un colier de perle și cercei, un lanț de aur cu un pandantiv antic și o rochie somptuoasă, din satin cu mâneci înfundate, produse de mătase florentină pe care Cosmo dorea să le revigoreze la acea vreme. Un lanț de aur servește ca o centură la talie.
Poza este aceea a portretelor oficiale, rigide, dar luminate de o mișcare a mâinilor, ca și când subiectul era pe punctul de a se ridica.
