Scandinavii au contribuit în mod esenţial la formarea statului rus. Nestor scrie că în anul 862, aceşti păgâni şi-au lăsat căminele din nordul Europei pentru a fonda, pe teritoriul actual al Ucrainei imperiul rus. Ei erau cunoscuţi sub numele de varego-ruşi!
Numele personajelor istorice ruse evidenţiază în mod clar importanţa care li se acorda nordicilor de către slavi şi influenţa pe care aceştia au exercitat-o timp de multe secole. Aproape toate numele lor aparţin danezilor vechi sau nordicilor, care de altfel se pot regăsi în multe saga scandinave şi pe monumentele runografice din Nordul Europei.
Rurik, Sineus şi Truvor amintesc de numele Roerik, de Sune şi de Thorvard, prenumele de Oskold şi de Dir le regăsim la scandinavi sub forma Askell sau de Hoskuld şi de Dyre!
Oleg, Olga, Igor sub numele de Hoelge sau Helge, Hoelga sau Helga, Igvar sau Ingvar.
Cronicile slave i-au consemnat pe toţi cei care au făcut parte din delegaţiile din 907 şi 911, trimise de regele Oleg Înţeleptul (sau Oleg din Novgorod), succesorul lui Riurik, de la Ţarigrad la Constantinopol. Nestor i-a numit pe aceşti soli „oamenii naţiunii ruse”! Numele lor erau: Karl, Farialaf, Vermund, Rolf, Steinmod, Ingiald, Gaut, Roald, Kar, Freyleif, Roar, Eythiof, Thrain, Leidolf, Vestar.
În anul 944, Igor I din Kiev, marele-prinţ al Rusiei şi succesorul lui Oleg a trimis o ambasadă numeroasă, formată din 50 de persoane, la gurile Dunării, în scopul de a încheia un tratat cu grecii (după o expediţie nefericită pe care o făcuse în anul 941 la Constantinopol. Deşi adusese o mie de bărci, a avut pierderi considerabile care l-au forţat să se retragă).
Puţini erau însă de origine slavă… Iată câteva nume dintre nordicii care au particpat la această acţiune diplomatică: Ivar, Vigfast, Oleif, Thord, Leif, Grim, Sverker, Hakon, Kar, Amunde, Bjorn, Gunnar, Halfsan, Kol, Stein, Hallvard, Gaut, Frode, Eystein, Audun, Gamle, Burstein, Brune, Roald, Freystein, Ingiald, Thorbiorn, Mane, Svein, Styr, Asbrand etc.
Istoricul longobard şi episcop de Cremona, Liutprand, care a vizitat Constantinopol în 946 şi în 968 ca ambasador la curtea împăratului Nicefor al II-lea Focas, afirmă expres că poporul cărora grecii le dădeau numele de ruşi erau aceiaşi pe care scriitorii franci îi desemnau sub numele de normanzi, compus în parte din suedezi, norvegieni, danezi şi în parte din englezi, care au sosit în număr foarte mare cel mai adesea traversând Rusia, până la Miklegrad sau Constantinopol pentru a-şi oferi serviciile sub numele de veringi (varegi) în garda împăraţilor greci, sau de a face parte din garnizoane din marile oraşe ale Imperiului Bizantin. Erau luptători neînfricaţi, care s-au remarcat cu uşurinţă, apoi, chiar şi în expediţii războinice.
