„Am văzut şi-mi dau seama că oamenii pot fi minunaţi şi fericiţi fără să piardă capacitatea de a trăi pe pământ. Nu vreau şi nu pot să cred că răul este o stare normală a oamenilor, şi totuşi ei toţi îşi bat joc de această credinţă a mea.” (Visul unui om ridicol – Dostoievski).
„Dragostea nu reprezintă decât drumul care duce la cucerire (apoi, totul se va îneca în obişnuinţă). Se sfârşeşte lupta şi urmează supunerea. Se duce farmecul necunoscutului, necunoscutul devine pe zi ce trece mai cunoscut şi dragostea va fi roasă de repetiţie, obişnuinţă, saturaţie…” (Invitaţie la vals – Mihail Drumeş).
