Ţara lui Sannikov, un tărâm fantomă

Ţara lui Sannikov, un tărâm fantomă

5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote
Ţara lui Sannikov, un tărâm fantomă (3)
Iakov Sannikov

Iakov Sannikov s-a născut în 1780 la Ust-Iansk. Ca negustor rus a explorat marea Siberiei de Est și coastelele sale. În 1800, el a descoperit şi cartografiat insula Stolbovoi (care face parte din arhipelagul Noua-Siberie situat în Oceanul Arctic, la nord de coastele Siberiei orientale între marea Laptev şi marea Siberiei orientale) şi în 1805 peninsula Faddeieveski.

În 1810, Sannikov a descoperit Ţinutul Bunge (insula Kotelny) din arhipelagul Noua-Siberie, un teritoriu imens şi foarte dezolant. Un an mai târziu, el a semnalat prezenţa unui nou teritoriu situat la nord de această insulă: Zemlya Sannikova sau Pământul lui Sannikov!

Ţara lui Sannikov, un tărâm fantomă (1)La 13 august 1896, pe vreme calmă, geologul Eduard von Toll, aflat în misiune de cercetare în arhipelagul Novosibirsk, l-a văzut la rândul său. Imaginea pe care a reținut-o era cea dintr-o succesiune de patru creste muntoase continuând spre est cu o coborâre lungă de dealuri. Acest teren se afla la o distanţă de 150 km, în conformitate cu punctul cel mai nordic al insulei Kotelny.

Pe 20 septembrie 1893, exploratorul polar Fridjof Nansen, aflat la 77° 44′ latitudine nordică, a urmărit cu atenţie zborul păsărilor migratoare care se îndreptau spre sud. Mai târziu, el se găsea în apropierea gurilor fluviului Lena, unde a văzut un fel de raţe mari migratoare care soseau acolo dinspre nord. De unde veneau? În mod evident, de pe un teren destul de mare situat mult mai la nord.

Zborul păsărilor migratoare, curenții oceanici locali și mișcările de aisberguri coroborate cu observațiile făcute de baronul Eduard Gustav von Toll în timpul expediţiei sale din 1886, duceau la ideea existenței unui teren destul de mare situat la 150-200 km de coasta siberiană, deasupra liniei paralelei de 70° latitudine nordică.
Toll, care între timp şi-a continuat cercetările, a încercat să ajungă cu barca pe țărmurile presupuse ale acestui tărâm misterios. Încercarea sa s-a dovedit însă nereușită.

Dar exploratorul germano-baltic era determinat să rezolve misterul. A organizat o expediţie pentru a merge pe jos pe gheață. Astfel, la 26 octombrie 1902, însoțit de astronomul Seeberg și de doi vânători, geologul a părăsit vecinătatea insulei Bennett spre Novosibirsk. Dar timpul extrem de nefavorabil le-a îngreunat călătoria temerarilor şi aceştia au dispărut pentru totdeauna. O expediţie de salvare, condusă de Alexandru Koltcak, nu a putut găsi decât jurnalele de bord şi colecţiile ştiinţifice ale expediţie Zara, care au permis să fie reconstituite circumstanţele dispariţiei lui Toll şi ale camarazilor lui.

În anii ’30 s-au organizat cercetări noi. Spărgătoare de gheață și avioane rusești au cutreierat zona dar fără niciun rezultat!
O recunoaștere aeriană minuţioasă a zonei cuprinsă între 70° și 80° latitudine nordică la nord de insula Kotelny nu a dezvăluit însă niciun fel de pământ. Misterul a răamas întreg: era oare vorba de simplă iluzie optică sau de un pământ recent scufundat?

Ţara lui Sannikov, un tărâm fantomă (5)

Despre Ţara lui Sannikov a început să se vorbească din nou pe la mijlocul secolului XX, din cauza unui trib pierdut: onkilon. Populaţia originară din peninsula Ciukotska, a cărei prezență a fost atestată până în secolul al XIX-lea de către tradiții și de cercetări arheologice, se pare că a avut o soartă tragică.
Urmăriţi de ciucei, dușmanii lor ereditari, tribul Onkilon s-a retras mai întâi pe o fâșie îngustă de coastă litorală în regiunea De Long, apoi şi-au părăsit casele pentru a merge pe mare, cu bunurile și animalele lor, pe cincisprezece bărci mari.

După o scurtă ședere pe insula Wrangel (situată între marea Siberiei orientale şi marea Ciukotsks), au reluat călătoria. Nu s-a găsit nicio urmă, și nici nu au fost observaţi pe insulele din fața  Siberiei nordice… Singura direcţie posibilă rămâne acest pământ nordic marcat clar prin zborul păsărilor migratoare și a curenților marini din marea Siberiei orientale. Este posibil ca misterioşii onkiloni să se fi întors în Ţara lui Sannikov? Și odată acolo, ce s-a întâmplat cu ei?

În 1950, V.A. Obrucev, preşedinte al Societăţii de Geografie a URSS, a scris un studiu științific exprimându-şi convingerile asupra acestui mare mister. Potrivit lui, țara lui Sannikov a existat cu siguranţă într-un loc definit de coordonatele 78° – 80° N și 140° – 150° longitudine estică. Omul de știință a concluzionat că, dacă ea nu mai este acolo, se datorează probabil faptului că s-ar fi scufundat în timp sub influența forțelor naturale, probabil erupţii vulcanice.

Content Protection by DMCA.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.