Geopolitica

Unde va lovi Putin din nou?

0 10
5.00 avg. rating (99% score) - 2 votes

Primele ţări vizate sunt: Moldova, Țările Baltice, Belarus şi Finlanda. Este ceea ce afirmă un fost consilier apropiat al lui Putin, Andrei Illarionov (a fost consilier economist şef între 2000-2005). Nu trebuie să fim siguri de nimic atunci când vine vorba de Rusia, niciun tratat nu te poate pune la adăpost.

Crimeea a ridicat apetitul de anexare al lui Vladimir Putin, este clar, mai ales că a sesizat, suntem siguri, reacţiile foarte slabe ale Uniunii Europene şi a S.U.A., din păcate.

Este un deja-vu, dacă ne gândim la reacţiile similare manifestate în perioada premergătoare a celui de-al Doilea Război Mondial când, naivi, diplomaţii credeau că-l pot opri pe Adolf Hitler prin cuvinte.

Unde va lovi Putin din nou 3Illarionov a explicat în ziarul suedez Svenska Dagbladet că Putin încearcă să facă o „dreptate istorică” şi că încearcă să reformeze Rusia istorică din timpul ţarului Nicolae al II-lea, care a fost ultimul al Rusiei.

El a declarat: „Părţi din Georgia, Ucraina, Belarus, Ţările Baltice şi Finlanda sunt statele pe care le revendică Putin”.

Despre Finlanda, fostul apropiat al lui Putin a precizat că preşedintele Putin credea că ascensiunea la independenţă a acestei ţări în 1917 a fost un „act detrădare contra intereselor naţionale” ruseşti.

Până la această dată, timp de 108 ani, Finlanda a fost un Mare-Ducat integrat în Imperiul Rus. „Ţara celor peste 1000 de lacuri”, cum mai este denumită, ocupă o suprafaţă totală de 338.145 kilometri pătraţi şi are 5,3 milioane de locuitori, una dintre cele mai scăzute densităţi de populaţie din lume.

În Evul Mediu şi până la începutul secolului XIX, Finlanda a fost o parte din regatul Suediei. În 1809 a trecut sub suveranitatea Rusiei ca Mare –Ducat autonom, până la 6 decembrie 1917, când şi-a obţinut independenţa, în timpul Revoluţiei bolşevice.

La 7 noiembrie 1905, ţarul a cedat şi a oferit autonomie Finlandei. După Revoluţia din Octombrie, la 6 decembrie 1917, Camera a proclamat independenţa Finlandei. La 2 ianuarie 1918, această independenţă a fost recunoscută efectiv de guvernul Sovietelor, apoi de marile puteri din Europa.

Illarionov a ţinut să liniştească spiritele preciznd că invadarea Finlandei nu este deocamdată de actualitate, accentuând: „Dar dacă nu este oprit Putin, problema se va pune mai târziu. Putin a spus de mai multe ori că bolşevicii şi comuniştii au comis multiple erori. El putea foarte bine să spună prin asta că bolşevicii au comis o trădare contra intereselor naţionale ale Rusiei în 1917 acordând independenţa Finlandei”.

De fapt, bolşeviciii au încercat să repare erorile comise un an mai târziu, când în Finlanda a izbucnit un război civil care s-a terminat prin înfrângerea „roşilor” susţinuţi de căre Rusia sovietică.

Unde va lovi Putin din nou 2Finlanda a fost întotdeauna o piatră grea pentru Rusia. La 30 noiembrie 1939, Uniunea Sovietică a atacat Finlanda ca urmare a dezacordurilor teritoriale privind insulele din golful Finlandei. Moscova a înceract să instaleze aici un regim fantomă, Republica democratică finlandeză. Numai că, în mod surprinzător, micuţa şi eroica armată finlandeză a ţinut piept cu multă bravură Armatei Roşii şi conflictul s-a încheiat cu semnarea unui tratat de pace în 1940: U.R.S.S. a anexat istmul Carelia (cucerită în secolul XIII de suedezi) şi a renunţat la invadarea Finlandei.

În 1941, Finlanda a trecut în cadrul forţelor Axei şi forţele militare finlandeze au început o contra ofensivă pentru recuperarea Careliei, sub comanda mareşalului Mannerheim, eroul naţional şi simbol al luptei împotriva Rusiei în ochii finlandezilor. Dar sorţii nu i-au surâs…

Finlanda nu este în N.A.T.O., ceea ce o face extrem de vulnerabilă în faţa expansiunii ruseşti, fapt remarcat şi de ziraul britanic The Independent.

Illarionov a mai spus că, „uneori, nu există alt mijloc decât puterea militară pentru a opri un opozant. Singurul mijloc la agresiunea pură constă în a demonstra o voinţă de a oferi o apărare colectivă”.

Finlandezii, ca şi balticii se tem de revenirea în cadrul Rusiei. Pentru ei, aşa ceva este de neconceput! Marea Baltică este monitorizată cu mare atenţie, zi şi noapte şi toţi stau în alertă.

Marian Deaconu

Content Protection by DMCA.com

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Urmariți-ne pe Twitter!

Publicitate

Publicitate

Video country music

Enigme

Showbiz

Dosarele crimei

Videoclipurile săptămânii

Conspirație

Credință

Spiritualitate

Mitologie

Legende

Publicitate

Publicitate
Flag Counter

Susține acest site cu o donație!