Grecii antici mâncau de trei ori pe zi. Prim masă era rece (akratismós) şi se compunea din pâine de orz înmuiată în vin pur (ákratos), eventual împodobită cu smochine, printre alte fructe; brânză și măsline din belşug.
A doua masă (ariston), în principal avea loc la orele prânzului sau la începutul după-amiezei.
Cea de-a treiea masă (deipnon), era şi cea mai importantă a zilei şi avea loc de regulă noaptea.
Acesteia i se putea adăuga o gustare (hespérisma) la începutul serii (aristódeipnon). Era de fapt un mic dejun tip bufet care putea fi servit mai târziu, în după-amiaza zilei în loc de cină.
Se pare că, în cele mai multe cazuri, femeile serveau masa aparte. În cazul în care mărimea casei nu permitea bărbaţilor să mănânce în primul rând, femeile treceau la masă după ce terminau aceştia. Sclavii asigurau serviciul. În familiile cele mai sărace, el era asigurat de femei și copii, dacă este să-i dăm crezare lui Aristotel.
Arheologii şi-au făcut o idee despre cum se desfâşura o masă cotidiană a grecilor după ce au studiat mormintele. În ele au găsit modele mici din teracotă care reprezintă părți din mobilierul folosit de grecii antici. Ele ne permit să ştim mai multe despre mobilierul grecesc din acea perioadă îndepărtată.
Grecii mâncau aşezaţi, folosirea banchetelor fiind rezervată numai pentru aristocraţi. Mesele înalte erau folosite pentru mese obișnuite şi cele joase pentru banchete, care erau în primul rând dreptunghiulare. În secolul IV î.e.n., masa era de obicei de formă rotundă, de multe ori cu picioare zoomorfe (de exemplu în formă de labe de leu).
Grecii mâncau cu degetele. Pentru tăierea cărnii foloseau un cuțit pentru carne și o lingură asemănătoare cu cea pe care o folosim astăzi pentru a mânca supe si ciorbe. Aveau coşuri de pâine sau, în lipsa lor, foloseau o farfurie din lut.
