Motto
Cavalerii Templului Sacru – Legendă – Istorie – Contemporaneitate
Ideea
Aprinderea Flăcării Sacre a Creaţiei pe Pământul Carpatin şi Sfinţirea Troiţei şi a Izvorului Tămăduirii din Podişor-Rucăr
Misiunea
Promovarea valorilor istorice, culturale şi turistice ale zonei Rucăr şi includerea ei în circuitul turistic european şi internaţional.
Obiectivele
Dezvoltarea zonei Rucăr ca nouă atracţie turistico-culturală a Europei
Incurajarea cercetării istorice medievale a zonei Rucăr ca spaţiu spiritual cavaleresc European
Certificarea Festivalului Internaţional Cavalerii Templului Sacru ca centru anual de Istorie, Medievalism, Cavalerism şi Turism
Demararea demersurilor de recunoaştere şi atestare a Rucărului ca şi Capitală Internaţională Cavalerească a Ordinelor Acceptate.
Grupul ţintă
Ordinele cavalereşti recunoscute pe plan international
Locuitori ai zonei Rucăr
Locuitorii Judeţelor Argeş, Braşov, Prahova, Olt şi Bucureşti
Ambasade şi Centre Culturale Româneşti în lume
Invitaţi Oficiali
Marele Priorat al Cavalerilor Sfântului Bernard
Excelenţa sa, Serge GUILLEMOT, Mare Prior – FRANŢA
Excelenţa sa, Michel PICANDET, Mare Perceptor – FRANŢA Excelenţa sa, Alain MICHELET, Mare Cancelar – FRANŢA
Excelenţa sa, Guy Raphael DAHAN, Prior – ISRAEL
Excelenţa sa, Claude BINET, Prior – ELVEŢIA
Excelenţa sa, Renato BARROS, Prior – PORTUGALIA
ExcelenŢa sa, Christian REIG, Baliv – MADEIRA
Excelenţa sa, Didier DACHEZ, Prior – AMERICA DE SUD
Excelenţa sa, Francois JACQUET, Prior – SPANIA
Excelenţa sa, Aurelian Roland BOIT, Prior – UNGARIA
Invitaţi de onoare
Ordo Supremus Militaris Templi Hierosolymitani
Excelenţa Sa, Dan VASILIU, Mare Prior General Magistral – ROMANIA
Excelenţa Sa, Cipriano DOMIZIO, Prior – MONACO – MONTE CARLO!
Ordinul Cavalerilor Teutoni – Deutscher Orden (GERMANIA) Excelenţa Sa, Constantin TELEGAN
Excelenţa Sa, Marian JURGIU !
Giovanni DEL VISSO – delegat oficial al VATICANULUI (realizator film documentar)!
Invitaţi de onoare
Primăria NICE (FRANŢA)
Primar Christian ESTROSI
Deputat de Alpes Maritimes
Preşedinte al Metropolei Nice Cote d’Azur
ARHIEPISCOPIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Înaltpreasfinţitul Părinte CALINIC, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului
ARHIEPISCOPIA TOMISULUI
Înalt Prea Sfinţia Sa, TEODOSIE PETRESCU, Arhiepiscopul Tomisului
MITROPOLIA ARDEALULUI
Înalt Prea Sfinţia Sa, LAURENȚIU STREZA, Mitropolitul Ardealului !
MITROPOLIA EUROPEI OCCIDENTALE ȘI MERIDIONALE
Înalt Prea Sfinţia Sa, IOSIF POP, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale
Organizatori
Asociaţia Cultural Medievală Cavalerii Templului Sacru Rucăr Argeş, Primăria Rucăr
Grand Prieure des Chevaliers de Saint Bernard (Franţa-România)
Parteneri
Ordinul Cavalerilor Templieri Sfântul Bernard din Franţa, Portugalia, Spania, Madeira, Elveţia, România, Ungaria, America de Sud, Republica Moldova
Parteneri Media
The Money Channel Muscel TV
Parteneri oficiali
Primăria Câmpulung
Primăria Rucăr
Consiliul Judeţean Argeş
Colaboratori
Muzeul de Istorie Câmpulung
Inspectoratul Şcolar Argeş
Liceul Tehnologic Victor Slăvescu – Rucăr
Asociaţia de Turism Rural Ecologic şi Cultural Argeş
Pensiunea Valea cu Brazi
Pensiunea Nedeea Munţilor
Pensiunea Poiana Uliului
Festivalul de film Kino+
Teatrul Scena
Delafun
Organizatori din partea Grand Prieure des Chevaliers de Saint Bernard!
Comanderia SAINT GEORGES NICE CÔTE D’AZUR
Comanderia TEMPLUL DIN CARPAŢI Nr.1
Comanderia RADU NEGRU – CÂMPULUNG
Comanderia CORONA – BRAŞOV
Lucian LAMBESCU – consultant
Zacharie VAN GOEY – coordonator
Daniel DUTCĂ – organizator – Câmpulung
Adriana CONSTANTIN – translator
Ioan NEACŞU – media
Tehnoredactare – Gina PESTRIŢU
Translator Oficial – Domnica PESTRIŢU
Consultant Istoric – Prof. Remus POPA BRAN
Director Organizatoric – Simina DULAMĂ
Director Artistic – Regizor Liviu PANCU
Director Festival – Ana VOROVENCI
Producător delegat Grand Prieure des Chevaliers de Saint Bernard (Franţa)
Gheorghe PETRESCU
Director Onorific al Festivalului
Academician Prof. Dr. Răzvan TEODORESCU
Vineri, 11 iulie 2014
10.00 Primirea oficială a invitaţilor – Primăria Rucăr
11.00 Deschiderea oficială a festivalului – Parcul Podişor
Primar Rucăr Ionel Dulamă
Preşedinte Consiliul Judeţean Argeş
Acad. Răzvan Teodorescu – Istoric de artă, Doctor în Ştiinţe Istorice
Excelenţa Sa, Mare Prior – Serge Guillemot – Grand Prieure des Chevaliers de Saint Bernard
Excelenţa Sa, Mare Prior General Magistral – Dan Vasiliu – OSMTH Romania
Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului
11.30 Sesiune de comunicări ştiinţifice “Istoria Sud-Estului Transilvaniei şi a Nord-Estului Valahiei între secolele XIII-XVI“ – Prof.Univ. Romulus Popa Bran
11.45 Concert „Astra International” – Braşov
12.45 Şcoala micilor cavaleri lup – Ordinul Cavalerilor Lup 13.30 Concurs de pictură „Rucărul şi eroii medievali”
13.45 Pauză
16.00 Deschiderea expoziţiei de fotografie – Noua Acropolă – Primăria Rucăr
17.00 Farsa Jupânului Pathlein (farsă populară) – Teatrul Scena
17.45 Şcoală de dans medieval – Ordinul Cavalerilor Lup – Cavalerul Mario Garcia
18.30 Şcoala Cavalerilor Lup – Ordinul Cavalerilor Lup
19.15 Concert – Grupul Grafic
20.00 Fiii Lupului – Ordinul Cavalerilor Lup
20.45 Concert Lupus Dacus
Sâmbătă, 12 iulie 2014
10.00 Deschiderea atelierelor mestesugareşti – Parcul Podişor
11.00 Concurs de pictură „Rucărul şi eroii medievali” – ziua 2
12.30 Film de animaţie pentru copii – Festivalul de filme KINO+ / Teatrul Scena
13.30 Pauză.
15.00 Sfinţirea Troiţei din Parcul Podişor
Înalt Prea Sfinţia Sa, Părintele CALINIC, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului Înalt Prea Sfinţia Sa, LAURENŢIU STREZA, Mitropolitul Ardealului
Înalt Prea Sfinţia Sa, TEODOSIE PETRESCU, Arhiepiscopul Tomisului
Înalt Prea Sfinţia Sa, IOSIF POP, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale
17.30 Conferinţă „Templierii apărători ai credinţei” – Noua Acropolă – Primăria Rucăr
18.00 Şcoală de muzică medievală – Lupus Dacus
18.30 Şcoala Scutierilor – Ordinul Cavalerilor Lup
19.15 Farsa Jupânului Pathlein (farsă populară)
19.45 Prezentare de arme, Turnir cavaleresc – Ordinul Cavalerilor Lup 20.15 Concert Lupus Dacus
21.00 Pregătirea Aprinderii Flăcării Sacre a Creaţiei!
21.39 Aprinderea Flăcării Sacre a Creaţiei – Centru
Ionel DULAMĂ, Primar Rucăr
Excelenţa Sa, Dan VASILIU, Mare Prior General Magistral (ROMANIA)
Excelenţa Sa, Michel PICANDET – Grand Percepteur, Les Ordres Unis (FRANŢA)
Excelența Sa, Serge GUILLEMOT – Mare Prior, Grand Prieure des Chevaliers de Saint Bernard (FRANŢA)
Înaltpreasfinţitul Părinte CALINIC, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului
Parada Ordinelor Cavalereşti Acceptate – Centru/Suseni/Parcul Podişor.
23.18 Rugăciunea Cavalerilor
Duminică, 13 iulie 2014
10.00 Deschiderea atelierelor meştesugăreşti
11.00 Concurs de pictură „Rucărul şi eroii medievali” – ziua 3
12.00 Recital de poezie religioasă – Liviu Pancu / Teatrul Scena
13.00 Semnarea documentelor oficiale
Recunoaşterea şi atestarea internaţională a culoarului Rucăr-Bran ca Pasaj Cavaleresc
14.00 Pauză
16.00 King Wolf – Ordinul Cavalerilor Lup, Lupus Dacus
17.00 Închiderea oficială a festivalului
18.30 Capitul Internaţional Grand Prieure des Chevaliers de Saint Bernard (Intrare pe baza de invitaţii)
21.00 Cina oficială
Luni, 14 iulie 2014 – Campulung
9.30 Deplasare la Câmpulung
10.30 Primire oficială Primăria Câmpulung
Simpozion “Câmpulung Muscel – Leagăn de cultură şi civilizaţie românească ” – Primăria Câmpulung
12.00 Coffee Break
12.30 Vizită la Mănăstirea “Negru Vodă”
13.30 Prânz
15.00 Vizită la Biserica Romano-Catolică “Sfântul Iacob” Recital de poezie religioasă – Liviu Pancu / Teatrul Scena
18.30 Dineu
Sesiune de comunicări istorice
Istoria Sud-Estului Transilvaniei şi a Nord-Estului Valahiei între secolele XIII-XVI
Legenda izvorului tămăduirii – Prof. Univ. Romulus Popa Bran
Aspecte privind continuitatea Ordinului Templier, in Europa, dupa anul 1314 – Cazul Ordinelor Ciulinului şi de Montesa – Prof. Dr. Dorin Petresc
Ludovic de Anjou şi românii – Conf. Univ. dr. Ionut Costea
Argumente în favoarea localizării bătăliei de la Posada din Noiembrie 1330, în zona Rucăr Conf. Univ. Dr. Ion Vorovenci
Contribuţii privind localizarea cetăţii Dâmboviţa – Prof.Univ. Romulus Popa Bran, Prof. Flavia Popa Bran Legăturile comerciale între Câmpulung şi Braşov în secolele XIII-XVI – Prof. univ. dr. Ştefan Trâmbaciu
Însemnările călătorilor străini din secolele XIV-XVI, privind zona dintre Câmpulung şi Braşov- Dr. Gheorghe Cantacuzino
Formarea oraşului Câmpulung şi începuturile statului în Ţara Românească – Prof. Ion Gabriel Anghelescu
Arhitectura ţărănească din Zona Rucăr-Muscel în secolele XIII-XVII – Prof. Tudor Vlad
Expansiunea Ordinului Cavalerilor Teutoni în Valahia în secolul XIII – Istoric Marian Deaconu
Prezenţa Ordinului Cavalerilor Ioaniţ în Valahia între secolele XIII-XIV – Istoric Marius Luchis
Profesori Invitaţi
Prof. Dr. Dorin Petresc, istoric – Asociatia Cercetatorilor Bisericii Greco-Catolice, Deva
Prof. Maria Vlad – Rucăr
Prof. Valeria Bucur – Rucăr
Prof. Dragoş Vrânceanu – Piteşti
Prof. Ion Gabriel Anghelescu – Câmpulung
Prof. Ion Mădulărea – Rucăr
Prof. Ion Lupu – Podu Dâmboviţei
Argumentele Zonei
Loc încărcat de istorie, Rucărul este depozitar peste vremi ale multor isprăvi legendare, martor veridic dar şi participant direct la fapte şi evenimente cardinale din istoria ţării.
Descoperirile arheologice din epoca bronzului, existenţa Castrului roman Scărişoara şi a dalelor drumului Transalutanus pe care călătorii călcau, mai ieri, în Posada, conferă certitudine locuirii străvechi a acestor meleaguri.
Culoarul Rucăr-Bran a legat şi consolidat civilizaţia românească de-o parte şi de alta a Carpaţilor. La această întretăiere de drumuri au fost aşezaţi Cavalerii Teutoni, de către regele Andrei al II-lea al Ungariei, în anul 1211. Principala misiune militară dată cruciaţilor de regele maghiar era oprirea năvălirilor „păgâne” de la sud de Carpaţi, în special a turcilor cumani.
Cavalerii cruciaţi au parcurs de mai multe ori drumul Bran-Rucăr-Câmpulung pentru alungarea din zonă a cumanilor turanici cu care au avut confruntări armate până în anul 1224 când au obţinut o victorie decisivă împotriva acestora. Cavalerii ospitalieri porniţi în urmărirea acestora, pătrund în părţile nord-estice de la sudul Carpaţilor, unde au dat peste aşezarea valahă, pe care au denumit-o RÜCHEN Rucăr, astăzi), toponimic care s- ar traduce prin „satul din spatele munţilor. Din acele vremuri datează legenda Izvorului Tămăduirii la Rucăr
Mituri, legende, vestigii istorice, tradiţii perpetuate, cadru natural mirific – toate fac din zona Rucăr un punct de atracţie turistică şi culturală contemporană.
Legenda Izvorului Tămăduirii din Parcul Podişor
În cultura şi civilizaţia popoarelor din toate zonele geografice ale lumii se găsesc numeroase legende şi mituri apărute în urma unor importante momente şi evenimente reale sau create de imaginaţia oamenilor, imaginaţie stimulată de fenomene naturale inexplicabile sau de faptele unor personaje istorice. Marea majoritate a legendelor şi miturilor, conţin informaţii despre asemenea momente, evenimente, fenomene sau personaje care au fost omise de către izvoarele documentare scrise. Legendele şi miturile contribuie la cunoaşterea detaliată şi explicarea corespunzătoare a sursei lor. Majoritatea legendelor cunoscute astăzi prezintă momente şi evenimente istorice petrecute pe parcursul secolelor, care au impresionat puternic conştiinţa şi viaţa oamenilor. Oamenii la rândul lor le-au îmbogăţit cu date şi informaţii mai mult sau mai puţin cunoscute şi le-au imortalizat pentru posteritate.
Asemenea legende şi mituri se găsesc şi în cultura şi civilizaţia românească. Ele se referă la evenimente, momente şi întâmplări din existenţa seculară a locuitorilor care au trăit pe teritoriile dintre Dunăre, Marea Neagră, Ceremuş, Carpaţii Nordici, Nistru şi Tisa. Categoria cea mai numeroasă de legende o formează cele cu caracter local, care au apărut în urma unor evenimente, îîntâmplări şi momente din viaţa comunităţilor umane respective.
O asemenea legendă locală este şi cea a Izvorului din Parcul „Podişor” din localitatea Rucăr-Argeș, apărută la îînceputurile Evului Mediu. Această legendă este legată de evenimentele politico-militare de la începutul secolului al XIII-lea, din sud-estul Transilvaniei şi nord-estul Valahiei.
Ţara Bârsei a fost un teritoriu integrat în cadrul regatului maghiar, începând cu mijlocul sec. al XII-lea cu această ocazie fiind aduşi în zonă germanii-saşi. Atacurile repetate ale triburilor cumanice, de origine turanică asupra Ţării Bârsei creau o permanentă stare de nesiguranţă, ameninţând menţinerea acesteia sub noua dominaţie maghiară şi împiedecau extinderea ei la sud de Carpaţi.
Pentru consolidarea stăpânirii asupra noului teritoriu, securizarea graniţelor regatului maghiar şi declanşarea expansiunii la sud de Carpaţi, regele maghiar Andrei al II-lea (1205-1235) aduce în anul 1211, cu acordul Papalităţii, Ordinul monahal-cavaleresc Teuton. Printr-o diplomă regală, Ordinul avea obligaţia militară de apărare a Ţării Bârsei, de atacurile cumanilor turanici, de sprijinire a politicii maghiare, precum şi obligaţia religioasă de propagare a religiei catolice în rândurile populaţiei ortodoxe româneşti din zonă. Politica de expansiune teritorială promovată de către regalitatea maghiară, coincidea cu cea a Bisericii Romei, de convertire la catolicism a românilor ortodocşi şi a cumanilor turanici păgâni.
Având în vedere că Ordinul Cavalerilor Teutoni număra la începutul sec. al XII-lea cca. 2000 de membri, răspândiţi din Palestina până în Germania, se estimează că în anul 1211 au venit 40-50 de cavaleri. Aceştia, împreună cu însoţitorii lor (scutieri, paji, slujitori etc.) alcătuiau un contingent de câteva sute de persoane, care datorită disciplinei specifice pregătirii şi experienţei militare, constituiau o forţă militară remarcabilă.
Având în vedere obligaţiile asumate faţă de regalitatea maghiară, la instituirea lor în Ţara Bârsei, cavalerii teutoni acţionează începând cu anul 1211 pentru impunerea controlului asupra principalelor căi de comunicare dinspre Valahia. Între acestea se număra şi trecătoarea Giuvala, folosită de către cumanii turanici în incursiunile organizate permanent în sud-estul Transilvaniei. În acelaşi timp cavalerii cruciaţi procedează la fortificarea teritoriului încredinţat spre apărare, construind cetăţile de piatră de la Feldioara, Braşov, Codlea, Râşnov şi Prejmer.
La scurt timp după aşezarea lor în Ţara Bârsei (Terra Borza – toponim provenit de la numele tribului cuman al Borcenilor), cavalerii cruciaţi vor avea primele confruntări armate cu forţele cumane. Acestea pătrundeau prin trecătoarea Rucăr-Bran. După alungarea cumanilor din Ţara Bârsei, cavalerii teutoni află dincolo de Carpaţţi existenţa unei aşezări valahe. Aşezarea a fost descoperită anterior de către saşii din sudul Transilvaniei, pe care au denumit-o RÜCHEN. Numele acestei localităţi s-ar traduce prin „satul din spatele munţilor” datorită aşezării sale geografice.
Cavalerii cruciaţi au parcurs de mai multe ori drumul Bran-Rucăr-Câmpulung pentru alungarea din zonă a cumanilor turanici cu care au avut confruntări armate până în anul 1224, când au obţinut o victorie decisivă împotriva acestora. Cu ocazia luptelor purtate de către cavalerii cruciaţi, s-a creat o legendă care a intrat în tradiţia locală, ajungând până în zilele noastre.
Potrivit acestei legende, în timpul unei confruntări armate sângeroase cu forţele turanice, desfăşurată între RÜCHEN (Rucăr) şi Compo Longum (Câmpulung), 13 cavaleri teutoni au fost grav răniţi. Întorcându-se spre Ţara Bârsei cavalerii cruciaţi s-au oprit în modesta aşezare românească Vicus Montes (Satul din Munte) devenit ulterior RÜCHEN. Datorită stării grave a celor 13 cavaleri, s-a stabilit tabăra pe promontoriul de la poalele dealului din partea de vest a localităţii, denumit astăzi Podişor. Poziţia locului permitea o foarte bună supraveghere a căilor de comunicare din zonă, o apărare eficientă şi o intervenţie rapidă în caz de primejdie şi dispunea de asemenea de un izvor cu apă potabilă de calitate.
Dată fiind starea îngrijorătoare a celor 13 cavaleri, însoţitorii acestora au procedat la spălarea şi dezinfectarea rănilor cu apa izvorului existent aici. Potrivit legendei, starea fizică a cavalerilor răniţi a cunoscut după scurt timp o ameliorare surprinzătoare, urmată apoi de o vindecare totală. Datorită efectelor miraculoase ale apei izvorului din Podişor, Izvorul a fost denumit de atunci Izvorul Tămăduirii.
Această vindecare miraculoasă a dat naştere unei legende care a devenit cunoscută în zonă încă din momentul producerii fenomenului şi a dăinuit în conştiinţa localnicilor până în zilele noastre. În urma conflictelor cu regele Ungariei Andrei al II-lea, Ordinul Cavalerilor Teutoni este retras din zonă în anul 1225.
Efectele terapeutice ale apei Izvorului Tămăduirii din Podişor se presupune că au fost cunoscute şi de către fostul domn al Valahiei, Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476), care îşi stabilise în anul 1459, reşedinţa domnească, pentru o vreme, la Rucăr. De asemenea şi alţi domnitori valahi care au staţionat la Rucăr, ca Mihai Viteazul (1522-1601), Radu Şerban (1602-1611), Mihnea al III-lea, Constantin Şerban (1654-1658), şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714), foarte probabil au cunoscut acest izvor tămăduitor şi au beneficiat de efectele terapeutice ale apei sale, ca şi unii principi ai Transilvaniei care au poposit în această localitate.
Date şi informaţii bogate despre prezenţa Ordinului Cavalerilor Teutoni în Ţara Bârsei şi în zonele învecinate, se găsesc în izvoarele documentare scrise, maghiare şi germane din epoca respectivă, care au permis cunoaşterea detaliată a activităţii desfăşurate de către acesta şi a rolului pe care l-a jucat în istoria teritoriilor menţionate. Despre prezenţa cavalerilor cruciaţi în această zonă geografică şi aspectele activităţii lor militare, religioase şi constructive, vorbesc în lucrările lor şi istoricii muşceleni dintre care amintim pe C.D.Aricescu, Dimitrie Băjan şi Gh. Pârnuţă.
Menţiuni despre prezenţa cavalerilor cruciaţi în Ţara Bârsei şi rolul lor în lichidarea pericolului reprezentat de cumanii turanici prin campaniile militare întreprinse pe drumul dintre Bran-Rucăr-Câmpulung, se găsesc şi în însemnările călătorilor străini, cum ar fi Jacques Bongars, Filippo Pigafetta, Fr. I. Sulzer etc. Prezenţa Ordinului Cavalerilor Teutoni în sud-estul Transilvaniei şi în trecătoarea Rucăr-Bran, ca şi activitatea pe care au desfăşurat-o între anii 1211-1225, s-au bucurat de atenţia cuvenită a reputaţilor istorici români.
Astfel îi putem enumera pe Eudoxiu Hurmuzachi, Dimitrie Onciu, Nicolae Iorga, Constantin Giurescu, Alexandru Lepădatu, Ştefan Pascu, Şerban Papacostea, P.P. Panaitescu, ş.a, având în vedere influenţa lor asupra vieţii şi istoriei din teritoriile româneşti menţionate.
Legenda efectelor tămăduitoare ale izvorului din Podişor-Rucăr, apărută la începutul sec. al XIII- lea, în condiţiile prezenţei cavalerilor cruciaţi în această localitate, a dăinuit în timp. Chiar şi în ziua de astăzi, majoritatea locuitorilor folosesc şi cred în efectele tămăduitoare ale apei.
Cu ocazia amenajării Parcului Podişor, în anul 1934 izvorul existent aici, a fost captat şi încadrat într-o construcţie specifică de formă pătrată, din piatră, care dăinuie şi astăzi, izvorul primind denumirea de Izvorul Virginia.
În timpul regimului comunist (1945-1989) datorită politicii adoptate de contestare a rolului religiei în viaţa societăţii şi a oamenilor, a vindecărilor miraculoase prin puterea credinţei, această legendă locală care conţine elemente religioase a fost dată uitării astfel că generaţiile tinere nu au putut lua cunoştinţă de conţinutul ei. Cu toate acestea, ea s-a păstrat în memoria persoanelor vârstnice graţie cărora a fost readusă în actualitate în condiţiile deplinei libertăţi de conştiinţă, de exprimare şi manifestare a credinţei create de revoluţia din 1989.
Ca semn de preţuire a efectelor sale tămăduitoare şi a legendei ce-l înconjoară, în primăvara anului 2013 în jurul izvorului din Podişor, a fost construită o frumoasă troiţă cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru
şi Pavel. Întregul edificiu a fost botezat cu numele de „Izvorul Maicii Domnului”, după cum se şi poate vedea pe frontispiciul acestuia. Acest nou nume vine să întărească aura curativă şi în acelaşi timp sacră a izvorului.
A consemnat Prof. Univ. Romulus Popa Bran
Date de contact
Producător Delegat G.P.C.S.B. George Petrescu – 0743.482.601 Director Organizatoric al Festivalului Ana Vorovenci – 0744.370.666 Director Artistic Liviu Pancu – 0742.121.872 cavaleriitempluluisacru@yahoo.com ; cavaleriitempluluisacru@gmail.com
www.cavalerii-templului-sacru.ro
