Tokusan obişnuia să-l viziteze seara pe maestrul Ryutan pentru a-i vorbi şi a-l asculta. Într-o noapte se făcuse foarte târziu după ce a terminat de pus întrebări.
„De ce nu te duci la culcare?” îl întrebă Ryutan.
Tokusan făcu o aplecăciune şi trase paravanul pentru a ieşi.
„Holul este foarte întunecat”, spuse el.
„Uite aici, ia această lumânare”, spuse Ryutan, aprinzând una pentru dicipolul său.
Tokusan întinse mâna şi luă lumânarea. Ryutan în acel moment se aplecă şi suflă stingându-i-o.