Fenomenul OZN

Activități crescute de OZN-uri în Amazonia

0 389
5.00 avg. rating (99% score) - 2 votes

Amazonul, dincolo de a fi fluviul cel mai puternic de pe Terra, este pur și simplu un deversor gigantic care drenează fluvii din toata regiunea “împădurită” nordică a continentului sud-american: mii de afluenți pe care îi adună din Columbia, din Venezuela, din Ecuador, din Peru, din Bolivia și din Brazilia. Timp de decenii, această resursă naturală esențială a adapostiți manifestări ale unor activități paranormale și de OZN-uri. De la incursiunea contra unei garnizoane braziliene în 1957 la asediul satelor. Iar astfel de evenimente continuă să aibă loc.

Activitățile OZN-urile au fost extrem de intense în zonele afluenților brazilieni, ale Amazonului peruvian și bolivian, făcându-i pe mulți să suspecteze existența unei “baze de OZN-uri” în regiune. O asemenea credință a fost exprimată încă din 1965, când dr. Olavo Fantes a speculat asupra unei posibile invazii “militare extraterestre în partea de nord a Braziliei”. Un militar pensionar, generalul Moacyr Uchoa, a declarat că Armata Aerului Braziliană a avut probe considerabile indicând existența unui astfel de amplasament. Scepticismul său a fost înlăturat de o boală mortală de o entitate a unui  OZN.

În 1969, chiar atunci când proiectul Blue Book era abandonat în S.U.A., Armata Aerului Braziliană a pus în acțiune Sistema de Investigacao De Objetos Aereos Nao Indentificadas, sau SIOANI. Această operațiune a coincis cu Operacao Prato (Operațiunea Farfuria) adesea menționată, al cărei scop era acela de a aduna informații de la comunitățile riverane din bazinul Amazonului, de a studia și fotografia toate fenomenele anormale.

Activități crescute de OZN-uri în Amazonia

Orele cele mai disperate ale Operacao Prato, fără nicio indoială, au sosit în timpul atacului de coșmar al insulei Colhares în Amazonul inferior între 1977-1978. Acest caz esențial al ufologiei braziliene s-a produs ca urmare a aparenței ferocelor chupas, obiecte zburătoare în formă de cutii care au emis foc cu fascicole asemănătoare laserelor contra nefericiților locuitori din comunitatea amazoriană. Aceste dispozitive, au cauzat populației o mare neliniște și isterie în toată delta Amazonului.

La început, militarii au fost înspăimântați de amploarea apelurilor privind OZN-urile și s-au temut că populația va trece la o activitate reală de guerilla în timpul incidentelor.

În timp ce unii ofițeri ai COMAR (Conandamentul Aerian Regional din Brazilia) s-au putut gândi că făceau față unui adevărat extraterestru, marea majoritate a crezut că una dintre superputeri testa armamente avansate fără permisiune în natura sălbatică a Braziliei.

În cartea sa, Vampiros Extraterrestres Na Amazonie (Vampirii Extratereștri în Amazonia), ufologul Daniel Rebisso Giese nota că personalul militar implicat în operațiunile de la Colhares era însărcinat de a culege cantități de informație considerabile sub formă de fotografii, filme, înregistrări audio, dar tentativele de a urmări enigmaticele OZN-uri cu elicopterele s-au dovedit neeficiente. Într-un interviu cu scriitorul Pablo Villarubia, Rebisso a notat că unii soldați implicați în Operacao Proto au suferit crize nervoase în timp ce alții au plecat complet nebuni.

În 1981, rezidenții din aceste comunități riverane Amazonului erau în continuare terorizate de “chupas” în formă de coșciug.

Un vânător local a fost interceptat de unul dintre dispozitive stranii și a tras asupra lui cu pușca sa de vânătoare în scopul de a încerca să se elibereze de efectele paralizante ale fascicolului său de lumină albă. Acesta i-a trimis un șoc de asemenea intensitate încât omul a decedat. Claudia Rodrigues, o muncitoare de pe o plantație, se afla acasă  într-o noapte când un OZN a emis un fascicol către ea traversând acoperișul casei sale. Apoi ea a fost adusă la un spital la Belem, la aproape 200 mile distanță, pentru a fi tratată pentru arsurile radiațiilor.

Activitatea privind OZN-urilor este însă destul de veche, din primele zile ale erei contemporane a OZN-urilor. În noiembrie 1953, Pedro Serrate mergea de-a lungul malurilor Mamarului, un fluviu din Amazonia boliviană când și-a dat seama că un obiect discoidal era la 150 m de el. Vârful lucrului părea să fie dintr-un material albastru aprins și sticlos. Curios, Serrate s-a apropiat mai de aproape de mașinărie și a putut să-i vadă echipajul umanoid. Aceștia, surprinși, în uniformă, și-au dat seama de prezența martorului ocular, iar vehiculul s-a ridicat silențios în aer, dispărând în câteva secunde.

După patru ani, militarii brazilieni au fost surprinși de un OZN: la ora 2,03 în dimineața de 3 noiembrie 1957, un obiect asemănător unei stele a zburat deasupra Ford Itaipu, s-a îndreptat către acesta cu o viteză uluitore. Sentințele stupefiate au rămas fără voce în fața mașinăriei portocalii și discoidale care a emis un suflu arzător de căldură, i-a lăsat fără cunoștință. Crezând că a fost subit atacată, garnizoana s-a mobilizat în timp pentru a vedea o lumină portocalie care se ridica în înălțimi cu putere și se deplasa traversând aerul.

Poate că OZN-urile și operatorii lor au inclus oameni printre prelevările lor de floră și de faună din Amazonia. În aprilie 1960, trei expediții bine echipate au dispărut în pădurea virgină fără a lăsa vreo urmă: prima din cele trei era un grup de 22 de topografi și ingineri a căror misiune era de a studia dispoziția propusă de drumul Trans Amazonia (BR65). A doua expediție, un grup de salvare, a plecat în căutarea primului dar nu s-a mai auzit nimic de el și a dispărut deasemenea pentru totdeauna. Al treilea grup a fost o patrulă militară de șase bărbați, experimentați în lupta anti-guerillă și luptele în junglă, care a fost trimis de Amazonia Columbiana pentru a regăsi urmele celor două prime experiențe. Nici de acești oameni nu s-a mai auzit nimic, de parcă i-ar fi inghițit pământul.

Amzonia Venezueleana nu este nici ea lipsită de propiile sale observații de mașinării misterioase. În noiembrie 1976, sătenii din San Juan de Manapiare, o istalație din junglă accesibilă numai din avion (circa 45 de minute de la Purto Ayacucho), au fost martorii spectacolului uimitor: un obiect strălucitor a iluminat colina de la Marrocoy înaltă de 600 de picioare, la câteva mile distanță de instalație, semănând panică  printre martori.

Activități crescute de OZN-uri în Amazonia 2

Observația a fost repetată în fiecare noapte timp de o săptămână, cu același obiect apărând deasupra unor amplasamente diverse. Unități din garda națională venezueleană, postate în regiune, au fost trimise imediat pentru a studia fenomenul. Obiectul, descris ca semănând cu o “a doua Lună” de martorul Luis Mingu, a plecat dispărând într-un nor.

În mod surprinzător, stranietatea acestor evenimente nu a stârnit curiozitatea S.U.A., cu toate că aceasta a manifestat un interes pentru regiune pentru prima oara în anii 60, când interesele americane au pătruns bazinul Amazonului în căutarea unui mineral rar-niobiu, un metal argintiu-gri esențial producției de aliaje folosită în zborurile spațiale și la miezurile reactoarelor nucleare, căci acesta nu poate fi coradat de uraniu. Niobium și manganul pot fi găsite într-o relativă abundentă în Amazonia.

Conștiința S.U.A. pentru această zonă a crescut în 1994, când firma Raytheon (celebră pentru rachetele sale Patrit folosite în timpul războiului din Golf)  a realizat un contract de 1,4 miliarde de dolari pentru a stabili un sistem de radare. Dar curios lucru, oferta i-a fost făcută chiar de Brazilia, care era interesată de a crea o rețea avansată de radar în Amazonia și care a fost cunoscută sub numele de SIVAM.

Scopul declarat al sistemului SIVAM era de a ameliora controlul traficului aerian, de a ajuta la raportările meteorologice și ca bonificație de a “furniza baza pentru eforturile de interdicție ale traficului de droguri”. Întinzându-se de la Boa Vista în statul Roraina (la picioarele munților Guyanei) cât și la Sud de Vilhena în regiunea Rondama, cele 12 sisteme de radar hiperformante ale SIVAM–ului își transmiteau informația la “centrul de tratament al junglei” de la Manaus și Porto Veeho și apoi imediat la “centrul de control principal” chiar în Brasilia, Construcția sistemului a rămas aproape neobservată de restul lumii, dar în 1995, membrii Senatului brazilian au acuzat Raythoon că ar fi corupt funcționarii guvernului pentru a câștiga piața. Unul dintre acești senatori, Eduardo Suplicy, a acuzat Raythoon spunâd că scopul său era de “a furniza CIA-ului informații privilegiate privind Amazonia”. Dar probabil că informația confidențială la care făcea acestă referire avea raport cu bogatul mineral încă neexploatat din regiune, și dată fiind conjunctura cunoscută din acest sector, un sistem radar excesiv de sofisticat putea să atingă și un alt obiectiv, cum ar fi detectarea de obiecte zburatoare stranii aflate deasupra Amazoniei.

În vara lui 1993, ziarele sud-americane au publicat articole discutând de deruta completă a guvernului bolivian și peruan în perspectiva unui mare contingent de forțe armate ale S.U.A. instalându-și o bază “semi-permanentă” în Amazonia boliviană ca efort, presupus, de a relansa “războiul contra drogurilor”.

Peste o sută de oameni din trupele celei de-a 37 unități de aeropurtate a S.U.A. aflată la Ford Bragg, au fost angajați în construcția de echipament la Santa Ana, un sătuc amazonian din regiunea Beni din Bolivia (destul de curios, de-a lungul malurilor Marmului, fluviul unde s-au produs observațiile de la Serrate în 1953).

Un emițător puternic, de asemenea în construcție, va permite comnicarea directă cu Comandamentul de Sud având baza la Panama și cu Pentaganul-însuși. Parlamentul din Bolivia, mirat de prezența unei “garnizoane” straine, l-a interogat pe președintele Jaime Paz Zamora privind acest subiect. Explicația oficială dată tuturor este ca soldații “construiesc o școală”. Anchetatorii independenți desemnați de Parlamentul din Bolivia au vizitat sectorul din junglă în chestiune, și spun în raportul lor că sistemele de arme fiind introduse în țară sunt de o putere care depășește orice fel de luptă cu traficanții de droguri cum ar fi teroriștii Căii Luminoase. Vicepreședintele țării a avertizat Parlamentul că ar fi “imprudent de a examina dinții unui cal câștigător”. Scopul acestor trupe, spun mulți, ar putea fi acela de a supraveghea activitatea crescută a OZN-urilor care are loc în toată Amazonia.

Content Protection by DMCA.com

Lasă un comentariu

Banner 300x150 Echipa de specialisti

Urmariți-ne pe Twitter!

Publicitate

Publicitate

Video country music

Enigme

Showbiz

Dosarele crimei

Videoclipurile săptămânii

Conspirație

Credință

Spiritualitate

Mitologie

Legende

Publicitate

Publicitate
Flag Counter

Susține acest site cu o donație!