Una dintre rasele menționate în textele sacre, în special în textele biblice sunt poporul didanum (sau ditanu ori tidanu), precursorii nephilimilor şi refaimiților mergând înapoi în timp cu aproximativ 3.000 î.Hr.!
Nu există, din păcate, multe referiri la această rasă. Ştim că nephilimii, născuţi din “fiii zeilor” și “fiicele oamenilor”, erau ființe de dimensiuni gigantice, cu abilități incredibile și competențele care sunt asociate cu semi-zei de către toate religiile și de diferite mitologii.
În aceeași categorie fac parte şi refaimiții, care au fost, de asemenea, ființe cu o statură enormă și cu abilități puternice, o generație de eroi. În plus, trimiterile la refaimi din Biblie, îi identifică ca nuanțe sau spirite, dând o altă dimensiune existenței lor ca și cum ar putea să interacționeze sau să se manifeste, în același timp, în diferite realități.
În Epopeea lui Kret (Keret), o epopee canaanită din epoca bronzului, care este scrisă în limba ugaritică găsim pe trei tăbliţe de lut, zeul El (tatăl zeilor conform canaaniților, de asemenea, identificat cu zeul egiptean Ptah) promite regelui Keret că gloria familiei sale va fi restaurată.
El menționează adunarea ditaniţilor, referindu-se la oamenii didanum. Regele Keret a fost un descendent al didaniţilor și un conducător al regiunii din jurul muntelui amoriților, precum și a muntelui Tidanum. Importanța oamenilor didanum a fost semnificativă, se pare deoarece prezența Consiliului didaniţilor fost necesară în timpul aderării Regilor.
Trimiterile la acest text poate identifica, de asemenea, amoriții cu didanums.
Amoriții (sau tidnum în akkadiană) au fost un grup de oameni de la vechea Sirie care au trăit în urmă cu 2.000 – 3.000 ani î.e.n. Regiunea siriană Jebel Bishri este ceea ce ei au numit muntele Amoriților. Nu se ştie dacă amoriții foloseau doar termenul didanum sau dacă aceştia erau oamenii didanum.
Într-un poem sumerian numit Pogorârea lui Inanna în Iad, oamenii didanum sunt menționaţi ca un dușman ai lui Inanna (zeiţa sumeriană a iubirii sexuale, fertilităţii și războiului).
În alte texte didaniţii par să se fi conectat cu Dedan care era, de asemenea, un zeu important în Egipt. Este interesant de observat că Dedan fost un descendent al lui Noe. Oamenii lui Dedan au fost avertizați de către Dumnezeu că mânia lui se va abate asupra lor, deoarece Dedan se interoga asupra motivelor lui Dumnezeu, în același mod în care toți descendenții nephilimilor au fost executaţi de către Iosua, cu ajutorul lui “Dumnezeu” nelăsând nicio urmă despre ei.