Când a fost făcută descoperirea, acest lucru a cauzat consternarea în diverse ministere ale Apărării SUA, ceea ce nu este surprinzător. Unul dintre sistemele de detecţie radar al NORAD a detectat ceea ce părea a fi un satelit enorm aflat pe orbită în jurul Terrei.
Ceea ce i-a neliniştit pe americani era însă faptul că satelitul nu a fost lansat de SUA sau de sovietici. În plus, el era pe o orbită cere ieşea din comun. Traiectoria misteriosului satelit l-a purtat deasupra polilor, în timp ce orbitele sateliţilor lansaţi de Uniunea Sovietică erau invariabil înclinaţi la 60° de Ecuator, ceea ce-I făcea săa treacă deasupra Americii de Sud şi a Africii de Nord.
Fără a mai număra faptul că nu avea nicio rachetă în utilizare (în februarie 1960) care să fie destul de puternică pentru a pune un asemenea satelit în orbită. Oamenii de ştiinţă americani au calculat că greutatea sa era de aproximativ 15 tone.
Timp de trei săptămâni, americanii au păstrat satelitul sub supraveghere; apoi el a dispărut, la fel de misterios cum a apărut.
“Misteriosul satelit” din februarie 1960 a fost primul dintr-o serie de fenomene spaţiale stranii care au derutat oamenii de ştiinţă din toată lumea timp de trei decenii.
La 3 septembrie 1960, la mai multe luni după primul incident, s-a dezvăluit faptul că un obiect neindentificat a fost fotografiat pe cerul New-York-ului de către o cameră de detecţie de la Uzina Grumann Aircraft Corporation din Long Island. Obiectul, ce părea să emită o strălucire ruginie, a fost văzut de mai multe ori cu două săptămâni în urmă.
El urmărea aparent o orbită de la est la vest, contrar traiectoriei majorităţii sateliţilor. Viteza sa părea a fi de trei ori mai mare decât cea a lui Echo 1, satelitul compus dintr-un balon metalic lansat de americani.
Americanii au dat o asemenea importanţă acestor “misterioşi sateliţi” încât au stabilit un comitet special pentru a aduna cât mai multe informaţii posibile. Dar concluzia acestuia nu a fost făcută publică niciodată şi povestea a fost uitată.
