Antropologie

Genomul omului de Denisova decodat

0 24
5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote

Genomul omului de Denisova a fost decodat recent de către oamenii de ştiinţă plecându-se de la o mostră de ADN prelevată de la un os vechi de aproximativ 80.000 de ani. Ei au putut să-l compare apoi cu neanderthalienii şi cu omul modern.
Studiul lor, care a fost publicat recent în revista Science, arată că diversitatea genetică era foarte mică la oamenii de Denisova, însă o parte deloc de neglijat din genele lor au fost transmise locuitorilor actuali ai Asiei de sud-est, în special papuaşilor.
Oamenii de Denisova au dispărut din motive misterioase. Ei erau purtători de material genetic astăzi asociat cu pielea şi părul închis şi cu ochii căprui.

Svante Paabo

Svante Paabo

Din păcate, resturile fosile ale acestor hominizi primitiv sunt extrem de rare şi se reduc la fragmentele unei falange a degetului aparţinând unei fetiţe de aproximativ şapte ani, descoperite în 2010 lângă un dinte într-o peşteră din sudul Siberiei.
Svante Paabo, de la Institutul Max Planck din Leipzig, Germania şi echipa condusă de el a inventat o tehnică care permite de a destrăma dubla elice a ADN-ului pentru a analiza separat fiecare dintre componente. Secvenţa este atât de precisă încât poate să fie comparată cu cea a unsprezece oameni moderni din diferite părţi ale lumii şi, în acelaşi timp, cu cea de neanderthalieni.
Autorul principal al studiului, Matthias Meyer a declarat: „ Această decriptare a genomului a atins o precizie fără precedent. Pentru majoritatea genomului, am putut chiar să determinăm diferenţele dintre cele două seturi de cromozomi pe care i-a moştenit fetiţa denisoviană de la tatăl ei pe de-o parte şi de la mama ei pe de altă parte”.
Iar suedezul Svante Pabbo a declarat: „ Dacă cercetările viitoare asupra genomului de Neanderthal arată că populaţia lor a evoluat într-un mod similar, este foarte probabil ca o singură şi aceeaşi populaţie de oameni primitivi să fi părăsit Africa şi să fi dat naştere la urma urmei denisovienilor şi neanderthalienilor”.

Omul de Denisova

Omul de Denisova

Oamenii de ştiinţă au putut determina că diversitatea genetică a denisovienilor era mult mai slabă decât cea care este în prezent la oameni. Iar asta se datorează probabil faptului că populaţia lor iniţială era restrânsă şi că ea a crescut rapid pe măsură ce s-a întins pe o vastă zonă geografică, de la Siberia la Pacificul de Sud.
Cu un asemenea echipament, cercetătorii au putut data divergenţa între populaţiile denisoviene şi oamenii moderni între 170.000 şi 700.000 de ani. Falanga găsită în Siberia a fost estimată la vârsta de 74.000 – 82.000 de ani.
În plus, calculele oamenilor de ştiinţă confirmă faptul că denisovienii au contribuit la genomul populaţiilor de melanesieni, aborigeni australieni şi la alţi locuitori actuali din insulele Asiei de sud-est. În special, compararea ADN-ului sugerează că 6 % din genomul papuaşilor din Noua Guinee vine de la aceşti hominizi, probabil prin încrucişare între denisovieni şi Homo sapiens.
S-au mai descoperit de asemenea urme la eurasieni, dar niciuna la africani! Analiza a mai permis între altele oamenilor de ştiinţă de a identifica în jur de 100.000 de schimbări survenite în genomul uman, după despărţirea de denisovieni. Unele dintre aceste modificări au afectat genele asociate funcţiilor cerebrale şi dezvoltării sistemului nervos, a subliniat studiul.
Svante Paabo a mai spus: „Aceste cercetări vor ajuta să se înţeleagă modul în care populaţiile moderne au putut să-şi crească în mod semnificativ dimensiunea şi complexitatea lor culturală în timp ce oamenii arhaici au sfârşit prin a scade şi în cel din urmă de a se stinge”.

Lasă un comentariu

Urmăriţi-ne pe Facebook!

Urmariți-ne pe Twitter!

Urmariți-ne pe Pinterest!

Enigme

Showbiz

Dosarele crimei

Videoclipurile săptămânii

Conspirație

Credință

Spiritualitate

Mitologie

Legende

Publicitate

Publicitate
Flag Counter

Susține acest site cu o donație!