Georgia era faimoasă în mitologie. Pe pământurile sale se găsea Lâna de Aur şi era locul căutat de argonauţi. Această ţară ocupă o poziţie de intersecţie între platoul iranian la sud-est, platoul anatolian la sud-vest, Marea Neagră la vest şi Azerbaijan la est.
Aici, în Antichitate s-a dezvoltat o civilizaţie înfloritoare în contact cu vecinii apropiaţi şi îndepărtaţi, dar şi datorită faptului că ţara a beneficiat de resurse naturale, agricole şi miniere.
În centrul Tbilisiului, mai precis pe strada Puşkin, muncitorii care lucrau la reabilitarea acesteia au descoperit recent rămăşiţele unei cetăţi antice care, potrivit experţilor care le-au cercetat, aparţin secolelor XII-XVIII. În urma săpăturilor efectuate de către arheologi, s-au scos la lumina zilei mai multe obiecte.
Pentru arheologi, capitala Georgiei reprezintă o adevărată comoară deoarece în trecut, oraşul s-a confruntat cu multe lupte şi cuceriri succesive de către popoare venite din centrul Asiei.
Nu departe de Tbilisi se găseşte situl arheologic de la Mtskheta, pe malurile râului Kura, corespunzând celui al oraşului antic Harmozike, cunoscut de Strabon (XI, 501), Plinius (VI, 29) şi Ptolomeu (V, 11,3) şi (VIII, 19,4).
În 1997, aici s-a descoperit un palat datând din secolul II î.e.n., dar şi o bază de statue care demonstrează forţa influenţelor care s-au exercitat de către lumea grecească în perioada elenistică.
Georgia şi-a menţinut vitalitatea în timpul stăpânirii romane şi până în Evul Mediu. De pildă, s-au descoperit urmele unei garnizoane romane din secolul I la Gonio (antica Apsaros), menţionată ca oppidum de către Plinius (VI, 12), apoi de Arrian.
