Ordinul cavalerilor ioaniţi sau denumirea completă Suveranul Ordin Militar şi Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rhodos şi de Malta a fost înfiinţat în jurul anului 1050, la Ierusalim, cu scopul de a administra un spital pentru pelerinii din Ţara Sfântă. În 1113 Papa recunoaşte Ordinul ca unul religios, devenind ulterior şi unul militar.
Simbolul acestui Ordin, Crucea Malteză, este o cruce albă în opt colţuri, purtată pe o mantie neagră. Mai sunt cunoscuţi şi sub numele ospitalieri.
În 1187 Ioaniţii şi ritualii Templieri sunt izgoniţi din Ierusalim de către musulmani, la început în cetatea Akko, apoi pe cetatea Akko, iar în anul 1306 pe insula Rhodos.
În anul 1523 puterile europene atribuie Ordinului Ioanit insula Malta în urma izgonirii acestora de către turci din insula Rhodos. În timpul guvernării ioanite insula cunoaşte cea de a doua perioadă importantă de construcţie masive din istorie.
Capitala Valetta a luat numele de la constructorul ei, Marele Maestru Jean Parisot de la Valette.
Stăpânirea ioanită ia sfârşit în Malta, în anul 1798, anul ocupării arhipeleagului de către trupele franceze ale lui Napoleon. Nemulţunită de comportamentul trupelor franceze, populaţia malteză se revoltă, obţinând sprijin militar din partea regelui Neapolelui şi a amiralului Nelson.
În 1802 este retrocedată Ordinului.
Sediul actual al „Cavalerilor Maltezi” se găseşte la Roma.
Marius Luchis
