Piramida Lunii, spectaculoasă, a doua clădire cea mai mare după piramida Soarelui, este o piramidă pre-columbiană situată pe situl arheologic din Teotihuacán, Mexic. Se înalță la nord de Aleea Morților și are o înălțime de 46 de metri. Unii au numit-o Tenan, care în limba nahuatl înseamnă „mamă sau piatră protectoare”. Structura a existat înainte de anul 200.
Piramida Lunii, foto de Gorgo, 2006, sursă Wikipedia.Construcția Piramidei Lunii s-a efectuat între anii 200 și 250, când s-a finalizat simetria bilaterală a complexului templului. O pantă din fața scării dă acces la Aleeea Morților. O platformă de deasupra piramidei a fost folosită pentru a avea loc acolo ceremonii în onoarea Marii Zeițe a Teotihuacanului, zeița apei, a fertilității, a pământului și chiar a creației în sine. Această platformă precum și o sculptură găsită la fundul piramidei sunt astfel dedicate Marii Zeițe.
Opusul altarului Marii Zeițe este Piața Lunii. Piața are un altar central și o construcție originală cu diviziuni interne, alcătuită din patru corpuri dreptunghiulare și diagonale care formează ceea ce se numește „Crucea Teotihuacanului”.
Între anii 150 î.e.n. și 500, o cultură mezoamericană a construit această metropolă înfloritoare pe un platou de circa 22 km pătrați (8,5 km). În timpul fazei inițiale a Teotihuacanului, numită Tzacualli (0-150 e.n.), s-au dezvoltat sisteme ingenioase de construcție pentru a ridica bazele monumentale ale Piramidelor Lunii și ale Soarelui. Metropola Teotihuacan are o urbanizare planificată cu o axă principală și un palat imens, înconjurat de 15 piramide monumentale.
Aztecii spuneau că a fost depășită de o figură imensă de piatră legată de lună. Aceasta a fost descoperită (cântărind 22 tone și a fost cumva ridicată până la vârful piramidei) și o reprezintă pe Marea Zeiță ca o divinitate a apei. Unii cercetători au sugerat că apa care curgea prin mâinile ei era apă vie și reprezenta o forță și fertilitatea dătătoare de viață.
Pe măsură ce arheologii au explorat prin straturile piramidei, au descoperit artefacte care oferă date privind începutul unei cronologii a istoriei Teotihuacanului.
Un alt mormânt dedicat Marii Zeițe a fost descoperit în 1998. Este datat în a patra etapă a construcției. Acesta conținea o singură victimă sacră de sex masculin, precum și un lup, jaguar, puma, șarpe, schelete de păsări și mai mult de 400 de alte relicve care includ o figurină mare din obsidian, cuțite ceremoniale și vârfuri de suliță.
Săpăturile arheologice din 1998 au verificat că, spre deosebire de Piramida Soarelui și, ca multe alte piramide mesoamericane, acesta este rezultatul suprapunerii a mai multor monumente: arheologii au numărat nu mai puțin de șapte faze de construcție.
Săpând tunelurilor în piramidă, arheologii Subiro Sugiyama și Rubén Cabrera Castro au descoperit un mormânt datând din cea de-a patra fază, care conținea corpul unui individ, probabil sacrificat, însoțit de un depozit de ofrande: obiecte de jad, obsidian, pirită și rămășițe de animale, inclusiv o pumă și un lup care au fost îngropați de vii. Alte patru persoane au fost sacrificate în faza a cincea: poziția mâinilor lor sugerează că au fost legate la spate.
În 1999, o echipă condusă de Saburo Sugiyama, profesor asociat la Universitatea Prefecturală Aichi din Japonia și la Universitatea de Stat din Arizona și Ruben Cabrera, de la Institutul Național de Antropologie și Istorie din Mexic, au găsit un mormânt aparent făcut pentru a fi dedicat celei de-a cincea fază de construcție. Conține patru schelete umane, oase de animale, bijuterii, lame de obsidian și o mare varietate de alte artefacte. Arheologii au estimat că înmormântarea a avut loc între anii 100 și 200.
Recent, Esther Pasztory, de la Universitatea Columbia, specialistă în artă precolumbiană și mesoamericană a lansat ipoteza că Piramida Soarelui a fost dedicată „Marii Zeițe“ Teotihuacan, în timp ce Piramida Lunii a fost dedicat „Zeului Furtunii“, dar este ușor de admis că acest lucru ar putea fi și invers, sau chiar niciunul!
S-a stabilit că aceste piramide succesive au fost ridicate la fiecare 52 de ani, ciclu care corespunde cu revenirea calendarului religios (260 de zile), în aceleași zile ale calendarului terestru (365 de zile).