La sfârşitul anului 1347, şi-a făcut apariţia în Europa un flagel care nu mai fusese cunoscut din sec. VI: ciuma. Din lumea musulmană şi până pe bătrânul continent, ciuma a decimat populaţiile şi a fragilizat structurile sociale.
Etichetă: Occident
De la Israelul biblic la cel modern
Deşi teritoriul Israelului este destul de mic, 20.700 km2 , trebuie să recunoaştem că acesta a jucat un rol important în istoria omenirii. Deşi este foarte mic, este plasat remarcabil, într-o zonă subtropicală.
Când începe Evul Mediu?
Istoricii au dorit să deseneze linia de demarcație între Antichitate și Evul Mediu. Unii o situează în anul 410, data
Templierii şi chivotul
Istoria Templierilor începe în 1118 atunci când nouă cavaleri francezi se prezintă în faţa regelui Ierusalimului Balduin al II lea.
Masacrul latinilor din Constantinopol
Masacrul latinilor din Constantinopol a avut loc în august 1182 şi a făcut peste 3000 de victime printre locuitorii din oraş originari din Occident.
Lawrence al Arabiei. Mit şi realităţi
Există oameni al căror destin depăşeşte timpul lor. Puţini oameni devin legende. Lawrence al Arabiei este unul dintre aceştia.
Cine sunt bulgarii?
Prima menţiune despre ei o avem din 480, an în care împăratul bizantin, Zenon (474-491) a obţinut sprijinul lor pentru a lupta contra vizigoţilor.
Piramide antice descoperite în Europa
Studiul structurilor piramidelor descoperite în Europa, în principal în Bosnia, ar putea demonstra că o civilizație antică europeană egala fără
Guillaume de Villaret, Mare Maestru al ordinului Sfântului Ioan al Ierusalimului
Guillaume de Villaret s-a născut în Allenc, în departamentul Lozère, în nord-estul regiunii Occitania în 1235. A fost douăzeci și patrulea mare maestru al Ospitalierilor din Ordinul Sf. Ioan de Ierusalim,
Argenteus
Argenteus este o monedă de argint fină creată în timpul Tetrarhiei în perioada reformei monetare a lui Dioclețian, în jurul anului 294 de ani.
Creat de împăratul Caracalla antoninianul (în timpul domniei sale s-a anunțat prima mare criză monetară și economică din Imperiul Roman, care s-a treminat prin reformele economice și monetare ale lui Aurelian, între 270 și 275), argentus era o monedă de argint, denominată în doi denari, care și-a pierdut o mare parte din valoarea sa în secolul al III-lea, scăzând în masă și în procentul de argint, aproape nemaivalorând mult la sfârșitul secolului.
Reforma lui Aurelian, din anii 270-275, a redat valoarea antonină, cu un conținut de 5% din argint (indicat “XXI” sau “KA” în greacă cu exergia inversărilor). Dar la scurt timp și-a pierdut din nou valoarea, provocând dispariția denarului.
Dioclețian a venit la putere în 283, înrolat ca august Maximian Hercules în 285-286, care era responsabil pentru eliminarea uzurpatorilor, mai ales în Occident, instaurând diarhia (formă de guvernământ cu doi conducători). S-a alăturat cezarilor Galerius și Constantius I spre 293, lansând bazele tetrarhiei.
Odată ce imperiul s-a stabilizat astfel, Dioclețian s-a angajat într-o reformă profundă a sistemului monetar, un an mai târziu.
Marea problemă venea din faptul că aureii de aur erau tezaurizați și părăseau circuitul monetar și că monedele bune urmau aceeași cale. Impozitele erau plătite în bani răi și statul era plătit cu monede care nu valorau mai nimic. A fost necesar deci să se emită un număr mare de monede de o bună valoare, restabilind monedele de valoare intermediară între monedele antoniniene depreciate și aureusul tezaurizat și de mică utilitate în tranzacțiile de zi cu zi, cu scopul ca monedele bune să se integreze circuitului.
Dioclețian a creat două module: nummus (sau follis), monedă mare de bronz argintat și argenteus, monedă de argint fină.
Moneda de argint, numită probabil din acest moment argenteus , era produsă din argint fin. Se obțineau 96 dintr-o livră de argint, adică 3,38 g, găsindu-se nivelul denierului lui Nero. Această sumă mare de bani este văzută ca extraordinară și este adesea indicată pe verso prin „XCVI„ (96 pentru 1/96).
Cel mai adesea reversul îi prezintă pe cei patru tetrarhi sacrificând în fața unei tabere fortificate, cu legenda „VIRTVS MILITVM“. Există, uneori, legenda “VICTORIA SARMAT”, care sărbătorește victoria asupra sarmaților. Celelalte reversuri de monede sunt mai puțin frecvente. Aceste reversuri insistă însă pe unitate, armonie între cei patru împărați, într-un mod foarte standardizat, în același mod în care follisul difuzează pe scară largă Geniul Poporului Roman ( „GENIO POPVLI ROMANI“), pentru a sublinia asupra comunității și unității poporului lumii romane. Aici, tema militară vizează să inspire încrederea, să se creadă în securitatea imperiului, să conducă la comerț și nu la tezaurizare.
Dar aceste monede au circulat foarte puțin și au fost rapid ascunse. Comoara de la Sisak (în Croația), îngropată în jurul anilor 295-296, conținea, de exemplu, 1415 de argentei. Atelierele și-au încetat treptat emisiile (Aquileia, Cartagina, Serdica în 307, Trier și Ostia în 309, Roma în 310).
La sfârșitul Tetrarhiei, împărații romani Licinius și Maximin al II-lea au emis încă câteva monede pe modelul argenteului, dar în billon. Acestea sunt numite astăzi cel mai adesea pseudo-argenteus.
Abia după crearea monedei siliqua din secolul IV, sub Constantin, la 2,24g, care a stabilizat sitemul monetar roman, s-a putut vedea întoarcerea unei monede de argint.