Istorie

Marea Unire (II)

0 8
5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote

                                                                                          In memoriam Ștefan Lache

                                                              Prof. Univ.dr. (n.01.10.1932- d. 14.02.2018)

Principalele prevederi ale acordului prevedeau recunoașterea de către Antanta a drepturilor României asupra teritoriilor locuite de românii din Transilvania, Crișana, Maramureș, Bucovina și Banat, precum și de a fi tratați similar în cadrul conferințelor de pace precum ceilalți aliați. România se obliga în schimb să declare război Imperiului Austro-Ungar în termen de două săptămâni.

Zece zile mai târziu , la 27 august, România declară război Puterilor Centrale și intră în conflict de partea Antantei.

Regele Ferdinand al României. Sursă foto Wikipedia.

Din nefericire pentru România, obligațiile asumate de către Antantă nu vor fi onorate, având drept urmare catastrofa militară țării noastre, în toamna anului 1916. Debutul promițător, care a dus la eliberarea unei treimi din Transilvania, al ofensivei armatei române a fost oprit.

I.C. Brătianu, 1919. Autor foto Not stated, Harris & Ewing Collection, sursă Wikipedia.

Înfrângerea de la Turtucaia (5 septembrie 1916),a fost cauzată nu numai de erorile sau carențele interne,  dar și de cele externe, mai ales neangajarea simultană a armatei ruse în Dobrogea și în nordul Carpaților, și a armatei aliaților din Orient, cantonată la Salonic, sub comanda generalului francez Sarrail.

Bătălia din zona Bran-Câmpulung Mușcel-Dragoslavele, desfășurată între 8 octombrie – 23 noiembrie 1916, culminând cu lupte grele pe muntele Mateiaș, păstrat până la sfârșit, blocând inamicului porțile de invazie “spre inima Argeșului spre Pitești”, rămâne un exemplu de sacrificiu al armatei române.

Sursă foto Segra Media București. Muzeul eroilor de la Mateiaș, judeșul Argeș.

Sursă foto Segra Media București. Muzeul eroilor de la Mateiaș, judeșul Argeș.

Sursă foto Segra Media București. Muzeul eroilor de la Mateiaș, judeșul Argeș.

Condusă de generali competenți, dar slab echipată și lipsită de ajutorul promis de către Antantă, armata româna luptă eroic dar suferă o serie de înfrângeri.

În după – amiaza zilei de 23 noiembrie /6 decembrie 1916, în jurul orelor 15, trupele Puterilor  Centrale intră în București, defilând pe Calea Victoriei.

La aceeași dată, August von Mackensen, intra în curtea Palatului Regal.

La mai puțin de șase luni de la intrarea în război, situația României era dramatică, două treimi din teritoriul țării era sub ocupația Puterilor Centrale, însă încercarea de zdrobire a României eșuase.

“Noi am bătut armata română dar, nu a fost posibil să o nimicim”, nota în Memoriile sale, generalul german Erich von Ludendorff.

Eșecul armatei române în 1916 a fost determinat de o serie de factori: lungimea frontului, de circa 1500 km; slaba înzestrare a armatei române cu mijloace moderne de luptă; neîndeplinirea de către Antanta a obligațiilor, atât a celor strategice și operativ tactice, cât și a celor privind aprovizionarea armatei române cu armament, muniții și alte materiale de război.

Premierul Brătianu constituie un guvern de uniune națională, adecvat necesitaților momentului, prin includerea unor miniștrii conservator- democrați, în frunte cu liderul Take Ionescu.

Provincia istorică Moldova, va purta timp de doi ani, stindardul luptei de eliberare națională, găzduind autoritățile centrale, instituțiile militare și comandamentul armatei, Banca Națională, cele mai de seamă instituții culturale și Academia Română, o mare parte a corpului bisericesc și universitar, presa.

Sursă foto Segra Media București. Mauozoleul eroilor de la Mateiaș, judeșul Argeș.

Sursă foto Segra Media București. Muzeul eroilor de la Mateiaș, judeșul Argeș.

Iașiul devine până în decembrie 1918, capitala României, simbolul încrederii în revanșă și în realizarea Unirii tuturor românilor.

În prima jumătate a anului 1917, trupele române sunt aprovizionate cu echipamente și armament modern din Europa Occidentală, adus prin filiera rusă Arhanghelsk și  Murmansk, renașterea armatei române având un  impact pozitiv pe plan național.

Bătăliile de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie /1 august 1917), Mărășești (24 iulie/6 august – 6/19 august 1917) și Oituz (26 iulie /8 august  – 9/22 august 1917) au încununat o campanie de succes, reușindu-se în faza inițială înfrângerea trupelor Puterilor Centrale. Dezvoltarea acestei ofensive prin eliberarea teritoriului ocupat, a fost zădărnicită de izbucnirea revoluției bolșevice în și trecerea din nou la defensivă strategică.

În acest nou context , situația militară nou creată devine favorabilă  Puterilor Centrale.

Dovedind o intuiție remarcabilă, Brătianu propune în Consiliul de Coroană din 3 martie 1918, numirea lui Al. Marghiloman în postul de prim –ministru, cunoscut pentru poziția sa pro germană.

Începe o perioadă extrem de grea, o parte din liderii Puterilor Centrale cereau chiar detronarea regelui Ferdinand, Marghiloman însă, acceptă această misiune sinucigașă, încercând să mai salveze ce se mai putea salva.

România pierdea teritorii importante pe lanțul munților Carpați în favoarea Austro–Ungariei, și în Dobrogea în favoarea Bulgariei, iar Germania domină economia românească.

Pacea nu a intrat în vigoare niciodată, din punct de vedere legal, deoarece regele Ferdinand a refuzat să o semneze.

Alexandru Marghiloman semnând Tratatul de la București din 7 mai 1918. Sursă foto Wikipedia, Grosser Bilderatlas des Weltkrieges, autor foto Bruckmann, F. Photo Bild und Film Umt.

În urma incidentelor provocate de către soldații ruși, Guvernul Bolșevic, condus de către Lenin, a declarat ruperea relațiilor diplomatice cu România în ianuarie 1918. Trupele române, intră în Basarabia, iar la 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău hotărăște proclamarea Unirii Basarabiei cu patria mama. Să recunoaștem că în acest moment, Basarabia alege legarea destinului său de către o țară învinsă.

Al. Marghiloman obține recunoașterea Unirii, de către Puterile Centrale, care puteau zdrobi militar România, aceasta aflându-se în stare de război și cu fostul aliat rus.

Ion I.C. Brătianu sublinia la o consfătuire a majorității liberale ca Marghiloman “se sacrifică primind să se înhame la o opera tragică dar patriotică”, prevăzând ca acesta “va fi calomniat, ofensat, batjocorit “. Dar, sublinia liderul liberal “trebuie să se știe că acest om a salvat Coroana și Moldova și că acest lucru primează”, iar el, Brătianu, “îi era recunoscător în chip special domnului Marghiloman pentru marile servicii pe care le-a adus Coroanei  și țării (Ioan Scurtu, “Ion I.C. Brătianu “editura Museion, Bucuresti 1992).

Din nefericire, vorbele lui Brătianu au fost uitate, guvernul Marghiloman a fost demis în toamna lui 1918, el fiind stigmatizat drept trădător, Partidul Conservator a dispărut din viața politică, iar marele om politic Al. Marghiloman a murit în 1925, după ce și-a sacrificat reputația și partidul pentru a salva țara.

Acest mare om politic, Al. Marghiloman merită să fie considerat drept unul dintre cei mai onorabili și mai lucizi politicieni din perioada Primului Război Mondial.

Chiar dacă Tratatul de pace de la București impunea condiții foarte grele, poarta speranței pentru România rămânea deschisă: statul și instituțiile fundamentale nu erau distruse, armata româna era în  Moldova, iar soarta războiului era departe de a fi decisă.

Un atu decisiv în balanța victoriei finale, reprezintă intrarea SUA în război de partea Antantei.

Încetarea ostilităților între cele doua mari grupări de forțe este consemnată prin Armistițiul de la Compiegne, din data de 29 oct./11 nov. 1918. Germania recunoaște între altele, caducitatea Tratatului de Pace de la București. Cu două zile înainte, guvernul român, prezidat de către generalul Constantin Coandă, dă un ultimatum feldmareșalului Mackensen, prin care i se cere retragerea de urgent a trupelor germane de pe teritoriul României. La 28 noiembrie /10decembrie, regele Ferdinand ordonă a doua mobilizare generală a armatei române, cu ordinul clar de a trece simultan din Moldova, în Transilvania, Muntenia și Dobrogea.

istoric Marius Luchis

Content Protection by DMCA.com

Lasă un comentariu

Urmăriţi-ne pe Facebook!

Urmariți-ne pe Twitter!

Publicitate

Publicitate

Video country music

Urmariți-ne pe Pinterest!

Enigme

Showbiz

Dosarele crimei

Videoclipurile săptămânii

Conspirație

Credință

Spiritualitate

Mitologie

Legende

Publicitate

Publicitate
Flag Counter

Susține acest site cu o donație!